DorinD wrote:@viperu
nu ma simt dator sa rascolesc standarde pt. a-ti respunde prea riguros la intrebari prea generale. Am scris din memorie si nu de pe net iar exemplele au fost necesare pt. a discrimina intre posibilele situatii limita, te rog ai rabdarea de a citi atent. Ethernet denumeste multe chestii, e si protocol cat si standard si specificatie.
În primul rând, vreau să știi că îmi pare rău pentru mesajul care l-a postat johndoe. Nu știu dacă el a fost deranjat de atmosfera mesajului tău sau de aberațiile din el, însă nici una nici alta nu cred că justifică răspunsul lui. Spre deosebire de el, eu am fost mai întâi curios să aflu dacă tu chiar crezi ceea ce ai postat, sau pur și simplu ai aruncat postulatele tale fără să te intereseze prea mult, așa cum ai scris că nu te simți dator să răscolești standarde.
Eu când am spus că ai amestecat protocoalele cu specificațiile și normele, mă refeream de exemplu la faptul că amesteci lungimea unui cablu cu o eroare umană și lipsa unei funcționalități Layer2 (sau în termeni tehnici amesteci 802.3 cu un inginer și cu 802.1d) ca să-ți impui punctul de vedere despre lungimea cablurilor.
DorinD wrote:
2. Lungimi de cablu Eternet sub 1.5 metri sunt considerate patch-uri de legatura, nu sunt propriu-zis "lungimi de cablu" Ethernet. Si nici patch-urile nu coboara sub 50-75cm deoarece provoaca blocarea switch-ului in caz ca leaga direct doua porturi. Protocolul Ethernet se bazeaza pe intarzieri arbitrare in cablu iar daca acestea devin prea mici il fac nefunctional. Deci legaturile "normale" Ethernet sunt de pe la 5-10 metri in sus si pot ajunge si la 250-300 de metri ramanand inca in standard.
Daca premizele sunt false, la ce concluzii sa ne asteptam?
Termenul de ”patch” a apărut cu mult timp înaintea suitei de protocoale Ethernet, fiind des folosite la primele centrale telefonice, instrumente muzicale, și în general acolo unde era nevoie de un cablu care în general avea la ambele capete aceiași conectori.
La Ethernet a apărut chiar de la protocolul Ethernet 10Base-T (IEEE 802.3i) în varianta 10Base-T unde se recomandau segmente de maxim 100m între două porturi Ethernet. La un cablu Ethernet ”patch” ambele capete erau mufate cu aceiași ordine a firelor torsadate (T568A), iar la un cablu Ethernet ”cross” (care se folosea pentru a conecta direct două calculatoare, un capăt se mufa cu ordinea T568A și celălalt capăt se mufa cu ordinea T568B. Eu personal folosesc apelativul ”patch” pentru orice cablu cu mufe RJ45 în ambele capete. Ca o paranteză, motivul pentru care protocolul Ethernet (10Base-T) folosește 4 perechi de fire torsadate este că s-a dezvoltat în perioada în care în America companiile de telefonie foloseau cabluri cu 4 perechi de fire torsadate. Dacă protocolul ar fi fost dezvoltat pe planurile mioritice sunt sigur că s-ar fi căutat o soluție să mearga pe o singură pereche de fire torsadate pentru ca Romtelecom făcea economie la sîrmă. Am făcut această paranteză deoarece motivul pentru care s-a păstrat numărul de fire torsadate până la protocolul 10G Ethernet (802.3an) este pur comercial, să poată spune furnizorii clienților ca vor merge pe aceleași sîrme.
DorinD wrote:
- chiar nu stiu daca termenul de patch e inclus in standarde insa in mod practic se refera la lungimi mici de cablu foarte flexibil folosite la conexiuni in "patch panel". In general nu conecteaza direct porturi active.
În mod practic, cablul CAT5(e) este ultimul căruia îi pot spune ca fiind foarte flexibil, deci nu se aplică pentru panoplia de categorii de cabluri pe care le-ai enumerat, și chiar dacă, așa cum ai spus chiar tu, standardul nu impune o lungime minimă, crede-mă că sunt alte probleme practice care vor împiedica acest lucru:
- cei care le instalează sunt în majoritate oameni care preferă confortul și nu se vor chinui să folosească un patch cord rigid de 10cm
- majoritatea conexiunilor într-un rack de echipamente proiectat de un om cu capul pe umeri se fac între un echipament activ și un patch panel care are în spate cabluri de peste 1.5m
- cablurile folosite în general pentru a conecta porturi între switch-uri sunt suficient de lungi pentru a conecta porturi dintr-un capăt în celălalt al unui rack de 19țoli
- după ce se termină cablarea, vine un ohm cu un osciloscop care face o analiză a traseelor și validează dacă acele circuite sunt certificabile
- de la Gigabit în sus vede utilizatorul final sau administratorul de rețea că nu prestează/downloadează la viteza ”cumpărată”
Vis-a-vis de folosirea unui patch la activ-activ sau activ-pasiv se aplică ce am scris în paragraful anterior.
DorinD wrote:limite de 100, 200 sau chiar 300 de metri exista functie de conditiile de cablare. In mediu industrial cu zgomot electric mare (sudura electrica, linii de alimentare industriala, cladiri in afara oraselor etc.) limita maxima garantata de standard(e) e de doar 100m. In spatii linistite electric, cladiri in localitati si nu pe camp deschis, se pot folosi lungimi de cablu chiar de pana la 300m. Asta pt. orice standard, CAT5,5e,6,6e,7. Cresterea de la CAT5 la 7 are in vedere cresterea vitezei de transmitere pastrand relativ aceleasi limite fizice de distanta si rezistenta la perturbatii electrice.
Am impresia că te joci cu specificațiile tehnice fără să îți dai seama tot ce implică ele.
Tu ai făcut cablări de 300metri de CAT7 la care să pui în capete echipamente Gigabit Ethernet ?
Te întreb pentru că am avut probleme de a obține link-uri Full duplex Gigabit și rate de transfer pe măsură și la lungimi de 37metri, iar
Ce imi place mie la Ethernet, este că, așa cum este și în audiofilie, teoria este frumoasă dar practica ne omoară.
S-ar putea să meargă un link Ethernet pe o sîrmă de 300m? Da.
Pot garanta lucrul ăsta? Nu prea.
Este cea mai ieftină alternativă? Poate că da, poate ca nu.
Este cea mai stabilă soluție? Nu.
DorinD wrote:
@momolo
multumesc pt. clarificari, precizez ca lucrez in domeniu, am dat examene din asemenea lucruri. nu as fi intervenit daca nu sesizam acele greseli ale lui johndoe.
@momolo
Precizez că nu lucrez în domeniu, nu am dat examene din aceste lucruri, dar am răscolit standarde și observ că există trancotari mioritici și pe subiectul rețelelor de calculatoare.