ISTORIE

Doar o vorba sa-ti mai spun
Post Reply
User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Ceea ce nu am invatat la scoala in timpul comunismului:
Carol I – Principele de otel al Romaniei
http://www.descopera.ro/cultura/4289075 ... l-romaniei" onclick="window.open(this.href);return false;

http://www.descopera.ro/istorie/1529957 ... mba-romana" onclick="window.open(this.href);return false;

Astazi 10 mai ar fi trebuit sa fie ziua nationala a Romaniei. Dar nu e asa din cauza sobolanului bolsevic de Iliescu si jegurilor din PCR care s-au perpetuat la putere dupa 1989. Au ales 1 dec care e o zi aproape intotdeauna mohorata, urata, trista. Insa 10 mai reprezinta defapt nasterea Romaniei. Ar trebui modificat.


Image

Image

Image

Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Cât de crunt erau pedepsite în Evul Mediu românesc violul, sodomia şi răpirea fecioarelor pentru sex
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/cat ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
„Răpitoriu se cheamă ceia ce vor apuca de vor răpi muierea cuiva cea de cinste de-şi vor râde de dânsa sau vreo fecioară, văduvă, călugăriţă, sau vreun copil, când vor lua pe fiecare cu de-a sila şi o vor duce dintr-acel loc, unde le va fi voia, de se vor mesteca trupeşte”, arătau pravilele din vremea lui Vasile Lupu, citate în volumul „Carte românească de învăţătură – 1646”

„Oricare rob sau nămit sau slugoiu de va răpi vreo femeie nu se va certa numai cu moartea, ce-l vor arde şi în foc”

„muierea ce va răpi pre altă femeie pentru zburdăciunea trupului ca un răpitoriu se va certa”. Iar „oricine va răpi cucoană tinerea care nu va fi încă de vârstă de bărbat şi de îi va strica fecioria, să se certe cu cumplită moarte”, informa Cartea de învăţătură din secolul al XVII-lea.

Violatorii primeau pedepse în funcţie de statutul social. „Cela ce va face silă vreunei fecioare şi îi va strica fecioria, de va fi bogat să piardă jumătate din avuţia lui, iar de va fi sărac, să-l bată şi să-l gonească din locul lui. Robul sau sluga de va face silă fetei stăpânului său să-l arză în foc de viu, iar de va fi fost cu voia fetei, să-i facă moarte şi ei”, arată pravilele din vremea lui Vasile Lupu. Cu moartea erau pedepsiţi şi cei care violau femei sub ameninţarea vreunei arme sau însoţiţi de alţi violatori. Femeile puteau dovedi că au fost batjocorite cu ajutorul martorilor sau arătând semne ale agresiunii. „Arată-se cum s-au stricat fecioria fetei pre sânge, ce se va arăta pe hainele ei şi pre cămaşa fetei”, informau pravilele.

„Nu se va putea în nici într-un chip să se mai micşoreze certarea ce se dă la sodomie, ce de pururea le va tăia capetele şi îi va arde în foc” arătau pravilele din vremea lui Vasile Lupu, citate în volumul „Carte românească de învăţătură – 1646”

„Cela ce va ucide pre cela ce-i umblă cu muierea-şi şi pre muiare, ales când se va prileji să fie boier singur mai marele lui, acela nicio certare să nu aibă. Însă aceasta se înţelege când îi va fi făcut silă acelei muieri şi va fi făcut fără voia ei de va fi curvit. Atunci boiariul sau şi domnul, făcând silă cuiva, se schimbă din stăpân cel de sus în cel de jos şi din domn se face rob şi din boier rămâne o slugă. Pentru aceea sscre: cine-l va găsi curvind cu femeia-şi să nu aibă nicio certare, de-l va putea ucide”, arătau pravilele de la mijlocul secolului al XVII-lea.

„Oricare fecioară sau şi văduvă curată şi de cinste de va ucide pe acela ce va să-i facă silă şi să-i strice fecioria sau să o ruşineze nu se va certa nici cu un fel de certări, însă de-l va ucide într-acel ceas ce au vrut să îi facă silă, iar nu de altă dată. Pe cela ce face silă fetei, poate şi fratele şi tatăl fetei să-l omoare în acea vreme când îi va face silă”, arată o altă pravilă din Cartea de învăţături de la 1646.

„Bărbatul care va avea muiere curvă poate să o ucidă şi pre muiere şi pre acela care curveşte cu ea, când îi va găsi împreună pe amândoi, unul pre celălalt, în casa lui, iar nu în casă străină”, informau pravilele. Nici femeia care îşi găsea bărbatul împreună cu altă femeie nu se va certa, dacă îi va ucide pe amândoi, arătau legiutorii din secolul al XVII-lea.
Pedepse crunte le erau rezervate şi proxeneţilor, numiţi hotri în Moldova secolului al XVII-lea. „Hotrul se cheamă acela care are muieri la casa lui de le ţine pentru dobânda lui, care îşi dau trupurile de le spurcă bărbaţii cei răi şi fără omenie, pentru puţină pierzătoare de suflet dobândă. Şi cel „ce/şi dă roabele şi slujnicele să dezmierde barbaţii pentru dobândă. O seamă de pravile scriu să se taie capul hotrului, mai ales când va umbla hotrind de faţă, de-l vor vedea toţi şi nu o dată, ci de-a pururea. Alte pravile zic să gonească hotru din acel oraş sau sat unde va fi făcând hotria. Hotrul vreunei muieri cu bărbat sau a vreunei muieri de cinste, când îl vor prinde întâia dată, să-l poarte pe uliţe şi să-l bată, cu pielea prin tot târgul, iar a doua oară să facă tot aşa şi să-i taie nasul”, informau legiutorii din timpul domniei lui Vasile Lupu.

Părinţii care îşi obligau fiicele şi fii să se prostitueze erau pedepsiţi cu moartea. Paul de Alep, un cleric sirian care a călătorit la mijlocul secolului al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova, relata în jurnalul său de călătorie că în timpul domniei de aproape 23 de ani a lui Vasile Lupu au fost condamnaţi la la moarte peste 14.000 de infractori. "El nu osândea la moarte pe un vinovat de la prima sa crimă. Mai întâi punea să-l bată şi să-l însemne cu fierul roşu, făcea cunoscut în mod public crima lui, apoi îl slobozea. Pentru a doua faptă, punea să i se taie o ureche. A treia oară, cealaltă ureche. A patra oară punea să îl execute”, adăuga Paul de Alep, în jurnalul său de călătorie.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Orasele Romaniei descrise acum peste 400 de ani de catre un calator turc. Din descriere se poate deduce diversitatea tarii dar si bunastarea
În anii 1660, Evliya Celebi a ajuns în Dobrogea, Moldova, Ardeal, Banat şi Ţara Haţegului, iar scrierile sale despre comunităţile întâlnite aici au fost publicate într-o lucrare împărţită în zece volume, intitulată Cartea călătoriilor şi considerată o adevărată capodoperă. Fragmente din opera autorului turc au fost publicate în volumul VI al seriei "Călători străini despre Ţările Române", apărut la Editura Ştiinţifică în 1972.
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/ora ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Ioan (Iancu) de Hunedoara a fost unul dintre cele mai strălucite personaje din istoria poporului român. Voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei, omul care a condus armatele creştine ce au ţinut piept invaziilor otomane de la mijlocul secolului XV, Ioan (Iancu) a rămas şi personaj de poveste. Originea sa a dat naştere multor legende, iar cea mai cunoscută dintre ele îi atribuie acestuia legături cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Povestea originii regale a lui Ioan de Hunedoara explică şi de ce pe blazonul familiei Corvinilor este inscrpţionat un corb care ţine în cioc un inel de aur.
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/dra ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

De ce erau interzise slujbele în Biserica lui Matia Corvin din Hunedoara şi legătura cu ciudatul principe Rakoczi I
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/de- ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor.
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/ble ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Cea mai cumplită poveste adevărată din Castelul Corvinilor: patimile domniţei care a sfârşit în chinuri groaznice pentru că şi-ar fi înşelat soţul, pe Ioan Torok
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/cea ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Secretele strămoşilor noştri din Dacia romană. Ce s-a întâmplat cu populaţia din ţinuturile cucerite de Traian
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/sec ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

„Din culisele cinematografiei“. Cum au vrut ştabii comunişti să îngroape „Secretul lui Bachus“: „Cum o să-i explicăm Tovarăşei ce înseamnă homo?!“
http://adevarul.ro/entertainment/film/d ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Se împlinesc 45 de ani de la cel mai mare dezastru minier din ultimul secol. Aproape 100 de oameni au murit în 30 octombrie 1971, după ce iazul de steril din Certej s-a prăvălit peste un cartier muncitoresc şi a distrus totul în calea lui. Autorităţile comuniste au minimalizat tragedia, dorind să ascundă amploarea ei.
....
Ancheta penală a durat doi ani, însă nu a fost găsit niciun vinovat. Dosarul a fost soluţionat prin scoaterea de sub urmărire penală a administratorilor unităţii miniere. „Nu se poate reţine vinovăţia vreunei persoane, lipsind răspunderea penală pentru această faptă”, au precizat anchetatorii, în dosarul Certej 1971. A fost un caz fortuit, au completat reprezentanţii Procuraturii
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/ima ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;

In Romania exista traditie in acest sens. Nici in cazul celor peste o mie de oameni impuscati la "loviluztie" nu s-a gasit nici un "terorist" si nici un vinovat.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Chestia asta trebuie mentionata deja la rubrica de istorie. Poporul are alte prioritati si preocupari. De exemplu sa voteze un nou parlament de penali si sa-si doreasca si un Guvern condus de penali.
Chestiunile de principiu nu tin de foame, nu tin de cald si nici nu sunt intelese de acea parte a populatiei care gandeste si traieste ca in evul mediu (sa nu uitam, peste 50% se caca intr-o gaura sapata in pamant. Sa nu uitam, peste o treime din copii se culca flamanzi si o mare parte nu mai merg la scoala, care oricum a ajuns o bataie de joc si scoate analfabeti nefunctionali cu diploma).
Realitatea dramatică a unei Românii care nu va mai fi niciodată la fel. Un an de la #Colectiv: 64 de morţi, niciun vinovat
http://www.gandul.info/tragedia-din-clu ... t-15864648" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Evident, tot istorie:
„NU ARE CINE SĂ VINĂ ÎN CONTROL CĂ NOI SUNTEM DE LA POMPIERI”
...
Căpitanul Radu Antonina (ISU) a corespondat pe e-mail cu unul dintre patronii clubului Colectiv, Paul Cătălin Gancea, cu doar două zile înaintea producerii incendiului, potrivit unor surse judiciare. Ofiţerul s-a oferit, contrar atribuţiilor de serviciu, să întocmească în numele clubului mai multe acte pe linia securităţii la incendiu.
Detaliile apar în ancheta în care procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a foştilor angajaţi ai ISU Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că au făcut verificări în Clubul Colectiv fără a lua măsuri. În cauză s-au constituit părţi civile un număr de 248 persoane care cer despăgubiri de 212.474.000 de euro şi 51.240.315,8 de lei, anunţă DNA.
Potrivit sursei citate, Paul Cătălin Gancea i-a trimis ofiţerului ISU la data de 28 octombrie 2015, un e-mail în care erau fotocopii ale cărţilor de identitate pentru şase noi angajaţi şi funcţiile deţinute de aceştia. Era vorba de un ajutor de barman, supravieţuitor în urma incendiului, un ajutor de ospătar - care a murit în incendiu, un ajutor de barman - care, de asemenea, a murit în urma incendiului, un alt ajutor de barman - decedat în incendiu, încă un ajutor de ospătar, victimă în urma incendiului şi parte civilă în cauză şi un ajutor de barman, de asemenea victimă şi parte civilă în cauză. Datele erau necesare în vederea întocmirii fişelor de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă.
DNA A PUNCTAT „PERSISTENŢA INFRACŢIONALĂ"
....
http://m.adevarul.ro/news/eveniment/exc ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Mi-ar place sa-l vizitez!
Submarinul U-995 a fost dat în folosință în 1943, în plină luptă pentru dominația Atlanticului. Este un submarin de tip VII, cea mai folosită clasă de submarine din timpul Războiului. În jur de 703 nave de acest tip au fost construite.

Nava se afla în Norvegia la finalul războiului și a fost predată autorităților britanice. În 1948, submarinul a ajuns în proprietatea marinei norvegiene, unde a rămas până în 1965. În 1971, nava a ajuns în Germania, la muzeul naval din Laboe, de pe coasta Mării Baltice.

U-995 are o lungime de 67 de metri și un deplasament de 759 de tone. Nava era propulsată de două puternice motoare diesel și avea o viteză de 17,7 noduri (32,8 km/h) la suprafață și 7,6 noduri (14,1 km/h) scufundat.
https://www.realitatea.net/au-gasit-un- ... 00533.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Cumplita tragedie de la Bâlea. Cea mai mare avalanşă din istoria României a ucis 23 de oameni în câteva secunde

Cea mai mare tragedie montană petrecută vreodată în Munţii Făgăraş a avut loc pe 17 aprilie 1977, ziua fatidică în care au pierit sub zăpadă 19 copii şi 4 adulţi, ieşiţi la schi pe o pârtie de lângă Bâlea Lac.

Nimic nu prevestea în acea zi însorită de primăvară nenorocirea ce avea să îngroape atâtea suflete. Era ultima zi de tabără a elevilor unui liceu din Sibiu, de care puştii sperau că se vor bucura din plin. Au ieşit pe pârtie împreună cu o parte dintre dascălii însoţitori şi câţiva dintre turiştii veniţi să schieze la Bâlea. Nici n-au apucat să bătătorească locul, că s-a şi declanşat infernul. Zăpada a început deodată s-o ia la vale, măturând tot ce era pe pârtie. „Pe partea aceea de munte, niciodată nu cursese o avalanşă. Zăpada pusă în mişcare era atât de mare, încât pur şi simplu a trecut peste stânca uriaşă, ce părea că ar îngrădi orice astfel de posibilitate. Valul alb, coborât de pe versant i-a luat pur şi simplu pe bieţii copii şi pe cei care-i însoţeau şi i-a dus jos, la lac, unde pur şi simplu, i-a îngropat. Era printre ei şi un inginer. Venise acolo cu nevasta şi cu cei doi copii. Soţia şi cei mici nu ieşiseră la schi. Stăteau şi-l priveau cum coboară. <>, tocmai le-arătase femeia prin geamul cabanei, care dădea spre pârtie. În clipa următoare, sub privirile lor năucite, bărbatul a fost luat de avalanşă. Ţipete de groază au răsunat peste albul rece ce s-a aşezat imediat împrejur, când zăpaza s-a oprit încleştată, cu toţi cei pe care îi prinsese sub ea”, povesteşte, pentru Adevărul, dr. Traian Dumitrescu (80) de ani, unul dintre salvatorii montani care au participat, în aceeaşi zi, la recuperarea victimelor şi, totodată, omul care a pus, alături de alţi câţiva temerari, bazele Salvamont Argeş.
...
România, locul 9 la numărul de morţi în avalanşă
Recent a fost finalizată o statistică generală pentru ţările care sunt membre în ICAR (International Comission for Alpine Rescue), statistică în care România figurează pe locul 9 la numărul de morţi în avalanşă, cu 2,78 decese/sezon. Iar statistica se referă la perioada 1983-2015, astfel încât nu ia în calcul şi tragedia la Bâlea Lac, din aprilie 1977, care ar fi contribuit serios la creşterea valorii medii. În afara acelui cumplit sezon, numărul maxim de morţi în avalanşă din ţara noastră a fost de câte nouă, în două sezoane diferite.
http://adevarul.ro/locale/pitesti/cumpl ... rrentImage" onclick="window.open(this.href);return false;

Image
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: ISTORIE

Post by momolo »

Azi 6 decembrie (de Sfantul Nicolae) se implinesc 100 de ani de cand in primul razboi mondial a fost ocupat Bucurestiul de Armata a 9-a Germană.

Istoria poate fi scrisa in multe feluri, depinde de cine o scrie.

Iata diverse informatii (este important de cunoscut istoria deoarece cine nu invata din trecut, il repeta):
Bătălia pentru București a fost ultima bătălie a campaniei românești din anul 1916, desfășurată între 25 noiembrie-3 decembrie contra forțelor Puterilor Centrale comandate de generalul Erich von Falkenhayn. Armata română, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan, nu a putut opri contraofensiva germană în Muntenia. În data de 6 decembrie 1916 orașul București a fost ocupat de Armata a 9-a Germană.

Bătălia, desfășurată între 30 noiembrie și 3 decembrie 1916, a avut un caracter defensiv, la acțiunile militare participând alături de Armata României și un contingent din armata imperială rusă. Forțele implicate în contraofensiva Puterilor Centrale au fost preponderent germane, reprezentate de două grupări armate care atacau concentric, din Oltenia și din sudul Dunării.

Concomitent, între 1-6 decembrie 1916, s-a desfășurat Bătălia de la Argeș, în care forțele germano-bulgare comandate de generalul August von Mackensen au repurtat o mare victorie. Rezultatul celor două bătălii a fost ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale și retragerea armatelor româno-ruse în Moldova, pe linia Siretului.
https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t% ... re%C8%99ti" onclick="window.open(this.href);return false;
Cum a fost cucerit Bucureştiul de nemţi, în 1916, fără să se tragă un foc de armă. Poveste despre laşitate şi lăcomie
http://adevarul.ro/locale/galati/cum-fo ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;
Presaţi de marii proprietari de imobile, care se opuneau unor confruntări distrugătoare, guvernanţii au preferat să evacueze armata din capitala României şi să lase oraşul pe mâna nemţilor, turcilor, austriecilor şi bulgarilor. Au urmat doi ani de coşmar pentru bucureşteni, care au fost efectiv jefuiţi la drumul mare.

Istoria ocupării Bucureştiului, către sfâşitul anului 1916, de către trupele Puterilor Centrale, nu s-a scris, din păcate, niciodată pe de-a-ntregul. Ce-i drept, au existat câteva lucrări ale unor istorici pasionaţi de subiect (dintre care îi putem aminti aici pe Constantin Bacalbaşa, pe Nicolae Ciachir şi pe Constantin Cazanişteanu), însă acestea n-au fost suficient de convingătoare încât să intre şi în manualele de istorie, rămânând pe teritoriul studiilor aprofundate. Chiar şi aşa, prin intermediul istoricilor menţionaţi, transpare către noi tabloul unui moment istoric trist pentru Bucureşti, care, deşi a fost declarat oraş liber, a căzut pradă unor abuzuri revoltătoare din partea trupelor de ocupaţie.

Niciun glonţ pentru apărarea celei mai fortificate capitale europene

Dacă este să dăm crezare istoricului Constantin Cazanişteanu (care scrie despre asta, sub titlul „Mişcarea de rezistenţă a populaţiei din Bucureşti împotriva ocupaţiei străine -1916-1918”, în volumul „Materiale de istorie şi muzeografie nr. 7”, editat de Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti în anul 1969), capitala României era la acel moment (toamna lui 1916) cea mai fortificată capitală din Europa. Asta după ce, în perioada 1903-1911 se investiseră sume importante în liniile fortificate care înconjurau oraşul şi ale căror rămăşiţe mai sunt vizibile şi în zilele noastre în zona şoselei de centură. În fapt, cedarea oraşului s-a făcut, oarecum bizar, nu prin negocieri cu inamicul, ci după lungi negocieri între marii proprietari de clădiri din Bucureşti şi guvernanţii ţării, care au fost convinşi că luptele ar produce mari distrugeri oraşului, deci e mai bine să fie cedat fără luptă. A fost un soi de laşitate cu substrat economic, după principiul înfierat apoi de presă sub deviza ironică „Patriotismul, după portofel”. Strategia declarării Bucureştiului ca fiind oraş liber a fost, prin urmare, doar o simplă stratagemă de imagie, căci ocupaţia devine (în 23 noiembrie/6 decembrie 1916) o realitate incontestabilă. Capitala era ocupată, sub coordonarea celebrului feldmareşal neamţ August Von Mackensen, de trupe germane, dar şi de austrieci, de bulgari şi de turci.

Prăduitorii ruşi i-au avut ca model pe prăduitorii turci

Multă vreme, mentalul colectiv a păstrat şi cultivat ideea că singurul mare jaf produs asupra industriei româneşti ar fi fost săvârşit de sovietici, care în perioada 1946-1956 au demontat sute de fabrici şi le-au mutat în URSS. Evident, aceste afirmaţii sunt acoperite de fapte pe de-a-ntregul, încă se cuvine a spune că România a mai avut parte de-a lungul istoriei de încă două astfel de operaţiuni de cotropire şi jaf (nu la aceeaşi scară precum cel sovietic, evident, căci sovieticii au jefuit cu cel mai mare sârg): una s-a produs după 1989 (şi s-a numit „privatizare cu investitori strategici”), iar cealaltă a avut loc în 1916-1917, sub ocupaţia Puterilor Centrale. După cum consemnează istoricul Constantin Bacalbaşa în volumul „Capitala sub ocupaţia duşmanului, 1916-1918”, apărut la Bucureşti la scurt timp după încetarea Primului Război Mondial, deşi ocupaţia era sub comandă germană, multe dintre trupe erau balcanice, atât ca origine geografică, dar şi în ceea ce priveşte năravurile. Sursele citate de istorici nu consemnează vreo acţiune germană de jaf propriu-zis (existau rechiziţiile, dar astea se făceau cu documente, nu la adăpostul întunericului), însă în ceea ce-i priveşte pe turci şi pe bulgari lucrurile au stat cu totul altfel. Turcii aveau poliţie de plătit după confruntarea din 1877, dar şi o lăcomie proverbială. Ei sunt cei care au devastat, bunăoară, celebra moară Assan, demontând şi transferând echipamentele nou-nouţe la Istanbul. Cel puţin aşa susţine istoricul Constantin Cazanişteanu. Însă alături de acest exemplu se mai pot adăuga sute. Turcii nu s-au dat în lături nici de la furtul clopotelor de biserici (bronzul se recicla bine şi pe atunci, nu doar în zilele noastre), ca să nu mai vorbim despre miile de obiecte de artă dispărute în confuzia generală. Şi bulgarii au avut, dincolo de sutele de furtişaguri, un fel de climax al prăduielii, atunci când au atacat Mitropolia (era 17 februarie 1918) şi au furat moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului. Hoţii, care credeau că fac un act de dreptate, căci sfântul era născut pe teritoriul Bulgariei, au fost prinşi de-abia după două zile, în urma intervenţiei lui Von Mackensen, care se încăpăţâna să creadă că rigoarea germană e valabilă şi pentru slavii de la sud de Dunăre, dar şi pentru că ortodocşii bucureşteni erau în pragul unei răscoale.

Nemţii au pus varză în Cişmigiu şi au omorât câinii

Dincolo de faptul că au ocupat toate clădirile impozante (ca reşedinţe militare sau pentru ofiţeri) şi au rechiziţionat toate maşinile şi o bună parte din mărfurile de consum, germanii s-au dedat şi la fapte cu caracter de anecdotă. Bunăoară, istoricul Nicolae Ciachir (în lucrarea „Decorarea oraşului Bucureşti de către statul francez pentru eroismul de care a dat dovada în timpul primului război mondial”, apărută în „Materiale de istorie si muzeografie” nr. 6, editat de Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, 1968) scrie că peluza principală din Cişmigiu a devenit grădină de zarzat, fiind cultivată acolo în special varză roşie. Şi Constantin Bacalbaşa, în volumul citat mai înainte, face referiri la acest aspect, dar şi la uciderea de către soldaţii nemţi, transformaţi în hingheri, a tuturor câinilor cu sau fără stăpân din Bucureşti. Explicaţia oficială era că patrupedele purtau paraziţi ce se putea transmite la om (împreună cu tot felul de boli contagioase grave) însă s-a vorbit, mai pe după perdele, şi despre temerea germanilor că animalele ar fi putut să fie folosite la acte de sabotaj. Cumva hazlie (dar şi destul de greu credibilă) pare să fi fost şi obsesia lui Von Mackensen pentru uciderea porumbeilor din oraş, ca nu cumva zburătoarele să fie transformate în curieri ai spionilor Antantei.

Două istorii diferite

Cât priveşte reacţia populaţiei faţă de ocupaţie şi de abuzurilor ocupanţilor, putem spune răspicat că totul se înadrează în teoria conform căreia istoria s-a scris mereu în două feluri, în funcţie de interesele părţilor. Astfel, dacă germanii au consemnat despre perioada 1916-1918 cum că ar fi fost înfloritoare pentru capitala României şi că poporul a fost de-a dreptul entuziasmat de prezenţa trupelor Puterii Centrale, istoricii români (ca şi presa) au scos în evidenţă existenţa unei ostilităţi clare a bucureştenilor faţă de nemţi. Probabil că adevărul este, ca mai întotdeauna, pe undeva pe la mijloc, cu menţiunea că nicicând în istoria omenirii nu s-a bucurat vreun popor că este sub ocupaţia străinilor.
Image
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

Post Reply