Romeo Bărboşelu (66 de ani), președintele Asociaţiei Teritoriale a Surzilor din Iaşi și membru al comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul DGASPC Iaşi, supranumit "Sile Cămătaru", a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Bărboşelu este acuzat că cerea bani (până la 1.000 de euro), dar și porci, carne, ouă, brânză sau smântână în schimbul eliberării de certificate de handicap, uneori false, scrie Ziarul de Iași, care publică azi interceptări din dosarul lui Romeo Bărboşelu.

Romeo Bărboşelu era supranumit de familiile persoanelor bolnave "Sile Cămătaru", potrivit interceptărilor obținute de jurnaliștii ieșeni. "Mita de la aceştia era cerută pe faţă, fără niciun scrupul, de la euro la porci sau alte bunuri. Nici cei săraci nu scăpau, fiind puşi să aducă ouă, brânză, pască sau orice mai au prin bătătură", scrie Ziarul de Iași.

Romeo Bărboşelu a fost condamnat la finele săptămânii trecute, după ce, în primă instanță, în anul 2018, fusese achitat din lipsă de probe.

Procurorii au precizat în rechizitoriu că Bărboşelu a fost membru al Comisiei de evaluare pentru persoanele adulte cu handicap din cadrul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din 2004 şi până în 2015. Această calitate era deţinută deoarece Bărboşelu reprezenta Asociaţia Teritorială a Surzilor din Iaşi, un ONG. Anchetatorii l-au acuzat pe Bărboşelu că, în calitatea sa, "a înţeles să obţină diferite avantaje materiale pentru sine", îndeplinind atribuţiile de serviciu "pentru satisfacerea propriilor nevoi".

Anchetatorii au exemplificat în actul de acuzare, confirmat de Curtea de Apel zilele trecute, că Bărboșelu accepta atât bani, până la 1.000 de euro, cât şi diverse produse alimentare. Prima faptă este din data de 23 aprilie 2015, atunci când Bărboşelu ar fi acceptat promisiunea sumei amintite pentru "a-i obţine" unui bărbat sănătos certificat de handicap. Respectivul bărbat era însă martor sub acoperire, după cum reiese din datele de la dosar. De altfel, din cei 1.000 de euro, individul ar fi primit un avans de 500 de euro.

Procurorii au mai arătat că Bărboşelu accepta ouă, carne, brânză, sau smântână pentru a ajuta persoane bolnave să obţină certificatele de handicap.

Procurorii au mai interceptat şi mesaje în care Bărboşelu era numit Sile Cămătaru. Explicaţia: "Inculpatul Bărboşelu era numit după un interlop cu care a fost comparat, comportamentul său inoculând ideea unei persoane lipsite de scrupule".

Curtea Supremă a condamnat-o miercuri pe fosta şefă DIICOT, Alina Bica, la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Condamnarea vine după ce judecata apelului în acest dosar a fost reluată ca urmare a deciziei CCR cu privire la completele de cinci. Sentinţa iniţială fusese tot de patru ani de închisoare.

Elena Udrea la piata cu o geanta de 5000 de euro

O familie de liberali din eșalonul 2, pe cai mari: fiul numit consilier al premierului Orban, mama – secretar de stat la Ministerul Economiei

Deputata USR Cristina Prună, membră a Comisiei de Industrii, avertizează că de la 1 ianuarie 2020 piața energiei electrice trebuie liberalizată, conform regulamentului european adoptat în acest an, și arată că legislația din România, ”accentuată în rău de OUG 114”, e în totală opoziție cu acest regulament.

”În sectorul energetic plutește un elefant și nimeni nu are curajul să îl arate cu degetul: piața energiei electrice trebuie liberalizată de la 1 ianuarie 2020! Iar dacă acest lucru vine cu creșteri de preț, este numai vina PSD”, scrie Cristina Prună.

Cristina Prună arată că regulamentul european prevede eliminarea plafoanelor la prețurile energiei, dar guvernul Dăncilă a plafonat prețul la producția de energie electrică prin OUG 114/2018

Mai mult, deputata arată că, deși regulamentul european arată că prețul energiei electrice se formează la intersecția dintre cerere și ofertă, Legea energiei garantează dreptul ANRE de a aproba și publica prețurile la producția de energie electrică, prețurile serviciilor tehnologice de sistem sunt stabilite tot de ANRE iar producătorii sunt obligați să vândă anumite cantități de energie ieftină către anumite categorii de consumatori.

”Acestea sunt doar câteva dintre diferențele fundamentale dintre legislația europeană și cea românească iar autoritățile au avut timp, începând din această vară, să elimine prevederile toxice ale OUG 114 pentru ca niciun consumator să nu aibă de suferit. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat… Altfel, dacă prețurile vor crește începând cu 1 ianuarie, PSD și marii specialiști din instituțiile reglementatoare sunt marii vinovați”, arată Cristina Prună.

Epavă. Se aud behăiturile morții. De jur împrejur apă, oilor le e sete. De jur împrejur carne moartă, oilor le e foame. E al dracului de frig. Pe mal, funcționarii mai trag un șpriț și se duc să-și mângâie pisicile acasă.

Uite așa au trecut trei zile. Mii de oi zac într-o corabie eșuată la Capul Midia - Marea Neagră. Unele încă vii, altele putrede de moarte. Un transport de oi dinspre Dobrogea a plecat spre Libia și s-a înecat în mare. Oamenii au fost salvați imediat, zeci de mii de oi lăsate în morții mamii lor.

Membrii ONG-ului Letea Wild Horses, care spun că au scos marți zeci de oi din nava scufundată parțial în Portul Midia, anunță sistarea operațiunilor de salvare, după ce proprietarul animalelor a venit „însoțit de jandarmi” și a „aruncat toate cele aproximativ 80 de oi salvate până atunci într-o dubă”, fără a permite veterinarilor să acorde îngrijiri animalelor rănite.

Munţii Carpaţi ai României găzduiesc unii dintre ultimii codri seculari ai Europei. Astăzi, aceste păduri de legendă sunt ameninţate. Începând din ani ’90, după căderea regimului comunist din România, guvernul a deschis porţile companiilor internaţionale de exploatări forestiere. Ţara era numai bună de exploatat. Avea resurse bogate, un guvern instabil, corupţie politică din belşug şi legături cu crima organzată, notează autorii documentarului.

"Trebuie să precizez, pentru consumatori, ca să nu fie înşelaţi, că oile şi caprele au lactaţie abia în primăvară. Astfel că nu ar trebui să existe pe piaţă lapte şi brânză proaspătă de oaie şi capră", a spus Cojocaru.

Acesta a precizat că pieţele sunt pline de telemea proaspătă de oaie şi capră, care, deşi poate avea mirosul specific, nu are cum să fie produsă din lapte de la aceste animale.

"Consumatorii să aibă grijă la miros, pentru că mirosul de lapte de oaie şi capră este unul fin, aparte, nu de bălegar sau de grajd. Am văzut în practica mea că sunt unii mici producători sau centre de colectare a laptelui care aruncă căcăreze de oaie în lapte ca să-i dea miros de oaie", a susţinut reprezentantul patronatului.

Cojocaru a mai spus că, în hipermarketuri şi în comerţul civilizat, această practică nu este posibilă, pentru că toată marfa este controlată de producători, comercianţi, ANPC şi direcţiile sanitar-veterinare, astfel încât să nu fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.

Un bărbat eliberat în baza recursului compensatoriu și-a ucis iubita. În 2008 și-a mai omorât una. Ce spunea CTP în urmă cu două zile

Un bărbat eliberat din închisoare anul trecut în baza recursului compensatoriu și-a omorât iubita, în noaptea de sâmbătă spre duminică (1 decembrie), în localitatea Aleșd, județul Bihor. Bărbatul fusese închis tot pentru o crimă.
....

Cristian Tudor Popescu: Ce efecte colaterale mai severe decât în prezent? Efectele din prezent sunt: oameni omorâți, violați, agresați, tâlhăriți, băgați în spital de cei care au ieșit pe baza recursului compensatoriu. Adică cum mai severe? Ce mai severe?

A plăti România amenzi e mai sever decât moartea unor oameni? Aia e mai sever? Că ne dă CEDO în judecată?

Această vorbire a domnului Predoiu este atât de asemănătoare - ar fi fost mândru Tudorel Toader de ce a spus acum domnul Predoiu. Stilul Tudorel Toader: „Nu se poate domne, avem probleme cu Comisia Europeană, nu se poate, CEDO, chestii”... Ce vorbești, domne?

Deci nu se poate peste noapte? Ba se poate! Și eu nu sunt jurist, dar îi spun domnului jurist că dacă ar fi conștient de faptul că în orice clipă, acum când vorbim, un ins eliberat prin legea recursului compensatoriu poate să omoare pe cineva, poate să violeze, sau cine știe ce altceva să facă în această țară.

Dacă acest om ar avea conștiința acestui fapt - „Băi, cum stau eu cu legea astaîn efect, când pot muri oameni din cauza ei în orice moment?” -, „Mă preocupă efecte colaterale și alte aberații”. Uite cum se poate. Propune eu, care nu sunt jurist, dar m-am gândit. Pentru că eu dacă aș fi fost în locul dânsului n-aș fi avut decât un gând – cum să blochez chestia asta. Și pe urmă, „curat violare de domițil, dar umflați-l!”.

Guvernul Orban își va asuma răspunderea, în această săptămână, pe recursul compensatoriu, pe prorogarea pensionării anticipate a magistraților, pe trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători și pe trecerea de la doi la patru ani în ce privește școlarizarea pentru INM, a anunțat Raluca Turcan, la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL. Informația a fost confirmată și de premierul Ludovic Orban.

PSD vrea să le-o ia înainte liberalilor și au pus luni, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în regim de urgență, legile care prevăd abrogarea recursului compensatoriu, alegerea prședințiilor de consilii județeneiși impozitarea pensiilor speciale. Decizia a fost luată în Biroul Permanent condus de social-democratul Marcel Ciolacu. Decizia luată de conducerea Camerei vine în contextul în care PNL a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în această săptămână pe un pachet de legi privind justiția, între care și cea de abrogare a recursului compensatoriu.

Corina Creţu a spus sâmbătă, la Iaşi, într-o conferinţă de presă, că PSD a făcut un rău imens ţării pe plan extern, iar acest lucru a dus la decredibilizarea României pe mai multe planuri. Europarlamentarul Pro România a povestit un episod petrecut în 2017, când, în calitate de comisar european, a discutat în biroul său de la Bruxelles cu ministrul de atunci al Transporturilor Lucian Şova pe tema autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. “La mine în birou, am martori, i-am spus că anul viitor va fi Anul Centenar, hai să facem un gest simbolic. Avem încă cinci miliarde de euro la dispoziţie pentru infrastructura de transport. Nu putem finanţa totul, dar măcar să pornim studiul de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Hai să facem un gest şi apoi din 2021 să începem construcţia în exerciţiul financiar viitor. Toată lumea a rămas şocată de răspunsul ministrului, care a spus “Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu Liviu (Liviu Dragnea – n.r.)“. Aşa mi s-a întâmplat cu toate lucrurile. Nimeni nu a avut curajul să ia o decizie“, a declarat europarlamentarul Corina Creţu. Ea a spus că în timpul mandatului de comisar nu a mai existat o astfel de abordare din partea vreunui ministru dintr-o ţară europeană.

De Ziua internaţională a luptei împotriva corupţiei, secretarul de Stat american Mike Pompeo aduce aminte de măsurile luate în acest an de administraţia federală de la Washington împotriva a 40 de oficiali străini. Printre ei se numără şi Liviu Dragnea, care a primit interdicţie de intrare în teritoriul Statelor Unite din cauza „implicării în fapte semnificative de corupţie“