Ora este UTC [ DST ]




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 100 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2, 3, 4, 5 ... 7  Următorul
  Versiune printabilă

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
Autor Mesaj
MesajScris: 14 Aug 2017, 21:48 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Boxe Siemens - partea a 2-a

A trecut o iarnă în care n-am mai vrut să știu de noptierele vintage. Dar a venit primăvara și-au renăscut în mine curiozitatea și nebunia.

"- Mihai, hai să vedem ce e în cutiile alea?"

Le scoatem la lumină și le deschidem. Suntem în fața blocului și mă distrez să observ că avem o oarece jenă, ca un om care, după anii 2000, își repară Dacia 1300 în fața vecinilor.

În boxe găsim grâu, a fost probabil un an bun. Dacă n-ar fi și gărgărițe, ar ajunge de-o pâine. Sunt și difuzoare, dar mi se pare că arată mai rău decât grâul. Ne grăbim, nu vrem sa ne întrebe cineva de vorba. Scoatem tot din cutii și le ducem înapoi sub pămând.

Iau măruntaiele acasă în pungi și le înghesui într-un raft pe balcon. Le scot într-o zi când sunt singur acasă și le fotografiez cu sentimentul că fac ceva interzis.

poze: https://goo.gl/photos/wmPqNekginbzFzev6
(de la stânga la dreapta, mediile și înaltele, bașii nu mai știu de ce nu i-am pozat, probabil se întoarcea soția și n-am vrut să fiu surprins)

Mă așteptam la ce e mai rău, dar realitatea mi-a întrecut imaginația. Am decis că n-are rost să-mi mai bat capul cu coșciugele.


***

Trec alte luni, vine vara și uit. Până când, la o bere, acasă la un prieten, discutând muzici și boxe îmi amintesc și-i povestesc de întâmplare. Ne distrăm puțin apoi el devine serios și-mi spune:
"Adu-le la mine, vedem ce putem recupera din difuzoare și filtre, iar cutiile, te învăț eu să le lustruiești."
Fără să fie electronist, e totuși mai tehnic și mai experimentat decât mine, deci mai periculos. Au trecut câteva beri bune și nu-mi trebuie altceva să fiu convins. Îi spun că revin cu pungile din balcon în două săptămâni.

Și revin. Nu mai bem bere, dar el tot mă încurajează, îmi spune că situația nu e dramatică - înaltele și mediile au membranele sfâșiate și sunt irecuperabile, dar uite că bașii sunt întregi. Le trebuie doar o curățare, se va ocupa el. Spune că va încerca să-mi repare și filtrele, că măcar bobinele le putem refolosi. Cât timp va face el toate astea, eu voi căuta mediile și înaltele pe Ebay și voi recondiționa cutiile. Îmi explică cum să reînprospătez lemnul, îl ascult un timp apoi mă rătăcesc în detalii și încep să mă gândesc la nenea care mi-a făcut rafturile audio pe comandă: n-ar putea el să-mi învie incintele? – vom vedea.

Plec de la prietenul meu plin de speranțe. Iarăși.

VA URMA


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 15 Aug 2017, 06:24 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Boxe Siemens - partea a 3-a (citește mai întâi mai sus pe-a 2-a)

Merg la amic să-mi recuperez bașii curățați și deschid ochii prima oară: RFT!!! Bașii și înaltele sunt RFT!!! Revelația mă lovește târziu, dar cu atât mai puternic, ca o mașină pe un orb ieșit la plimbare pe autostradă. Mă ridic cu greu din tăvăleală și mă reped spre medii, Sanyo!!! Trec peste mine camioane de mare tonaj.

Bineînțeles, difuzoarele originale au fost de mult uzate în cine știe ce discoteca de la țară, iar cârciumarul le-a înlocuit cu ce-a găsit. Cum de nu m-am gândit?! Cum de n-am văzut?!
Prietenul se miră și el de mirarea mea. “Nici nu m-am gândit că nu te-ai gândit”, zice. Și râde. Și râd și eu, cam strâmb.

Deci ce vreau eu să recondiționez, Siemens, RFT, Sanyo?
Atâta timp și eu nu m-am gândit! În schimb am muncit. Am umblat sa refac cutiile. Tâmplarul știut n-a avut timp de mine, dar mi-a recomandat pe cineva care restaureaza mobilier vechi. Am triplat astfel valoarea inițială a boxelor, dar măcar aveam ceva la care să mă pot uita, niște cutii drăguțe. Și niște difuzoare. RFT, R Fucking T!!!

Puteam eu să mă opresc atunci? Nu puteam. Dar încotro? Cam târziu să mai pot controla!

VA URMA


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 09:23 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Boxe Siemens - fast forward

În primul rând, îmi cer scuze că am lungit-o cu proiectul ăsta dubios, care, de la un punct, nici nu-și mai are locul în topicul deschis tot de mine. Promit ca după acest post să revin la trancotele de zi cu zi de la care am plecat.

Așadar, pe scurt, ce s-a întâmplat în ultimul an:
- am înlocuit tweeter-ele cu unele la fel ca cele găsite în incinte, RFT L5914.
- am înlocuit mediile Sanyo cu niște Telefunken de prin 70
- am păstrat bașii, RFT L2901
- am cumparat niște vatelină ca fonoabsorbant
- un om de treabă mi-a făcut filtrele de la zero având la dispoziție incintele, difuzoarele și vatelina pentru teste

Și uite că au trecut aproape 2 ani de când am început acest "proiect" și nu pot să zic că e gata. Zilele astea am avut în sfârșit ceva mai mult timp să ascult mai pe îndelete ce-a ieșit până aici. Trec direct la concluzie: dezechilibru grav în ansamblu, bass prea timid, media prea în față și cam stridentă.

Nu mai am răbdare cu "boxele" astea. Văd trei posibilități:
- le dau cuiva pe un preț simbolic să continue distracția
- le păstrez, dar plătesc pe cineva să se ocupe de ele
- le țin iar în boxă niște luni până îmi revine cheful de ele și mă apuc să umblu la filtre/difuzoare ca un trancotar ce sunt

Partea proastă e că am început din nou să mă uit după niște boxe vechi, foarte vechi ...

poze:
https://goo.gl/photos/cnKRgbWdwM7tTFDKA

FINAL?


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 09:35 
Moderator
Avatar utilizator
Neconectat

Membru din: 25 Sep 2008, 22:42
Mesaje: 1627
Localitate: Milan
Trancotar poate insemna si pasiune. Eu cred ca esti pasionat si merita sa trancotaresti in continuare.

_________________
Every foot from the wall adds 1000$ to the sound


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 10:50 
Moderator
Avatar utilizator
Neconectat

Membru din: 02 Oct 2008, 10:11
Mesaje: 13506
Localitate: Bucuresti
SOLO scrie:
Trancotar poate insemna si pasiune
avand in vedere ca patentul termenului imi apartine, nu sunt de acord cu afirmatia.
Trancotar inseamna un om obtuz, incuiat la minte, refractar la orice influenta care i-ar deschide capul, autosuficient (si de obicei, infatuat sau in sinea lui convis ca detine adevarul absolut), convins 100% de multe lucruri (adica lipsit de orice urma de scepticism in multe privinte), in suma un individ care se tine pe el insusi propriul prizonier (poate e un pleonasm) in micuta lui minte ingusta, mica-micuta, simpla-simplutza (cu accentul pe putza), limitata si fixata.

Pasiunea exclude toate astea. Un om pasionat este prin definitie un explorator, un om care cauta sa afle mai multe, sa inteleaga, sa adune (lucruri si informatii).

A aduna lucruri e de mai multe feluri. Unii aduna doar sa adune (si aia sunt intradevar, trancotari), dar pentru pasionati orice lucru colectionat are o semnificatie, o valoare speciala si personala, orice lucru din colectie are o poveste. Nu e acelasi lucru cu a aduna de dragul de a avea, de a detine, de a te ascunde in spatele bunurilor detinute sau a-ti "cumpara biletul de intrare" intr-o micuta societate (gashca) prin acareturi.
Evident, exista si varianta comerciala, unii aduna sa revanda, si asta e o meserie, cea de comerciant. Dar nu are treaba cu subiectul discutiei.

Nu exista oameni pasionati si prosti in acelasi timp. Prostia si pasiunea se exclud una pe alta. Prostii nu pot fi pasionati, ca nu-i ajuta mintea.
Ori trancotarul este prin definitie (am spus mai sus ce reprezinta) un om prost care si daca i-ar sari adevarul in fata sau i-ar cadea in cap, nu l-ar vedea, nu l-ar recunoaste!

Trancotarul e omul care arunca sau vinde tot ce e de valoare in timp ce aduna sau pastreaza tot ce este lipsit de valoare. Sunt si ei buni la ceva in ecosistem. Asa poti cumpara lucruri de valoare (de la prostii care se cred destepti si jmecheri dar habar nu au ce vand. Nimic nu aduce profit mai mare ca prostul care nu stie ca e prost! Deci iata, nimic nu e fara rost pe lumea asta!)

Audiofilul este prin definitie un om pasionat. Obiectul sau obiectele pasiunii pot fi diferite si variate, ceea ce conteaza este pasiunea si modul ei de manifestare.

Pot sa dau niste exemple teoretice dar sugestive:

1) avem cazul unui individ cu dare de mana (adica cu bani) care si-a cumparat un sistem audio (exemplu, Accuphase, Piega, etc, etc, zic si eu niste branduri audiofile la intamplare) si l-a pus intr-o casoaie de neam prost (pentru ca neamul prost are si casa de neam prost! Sunt ulitele "zonelor de lux" pline de case de neam prost cu balustrazi din nichel, ziduri din rigips si instalatii sanitare din plastic, neaparat tabla pe casa si termopane de pravalie. Daca exista si perdele specifice zonelor de birou, e tacamul completat cu tacanitul tocurilor de pantofilor pe parchetul laminat, sau stratificat, sau montat in valuri de un Dorel pentru 3 lei metru - pentru ca va zic o regula din tara asta - cu cat e viloiul mai mare si mai de neam prost, si "arhitectura" de Uganda, musai fatada galbena, cu atat a fost muncitorul platit mai prost si totul a costat mai ieftin, de multe ori casele fiind ridicate cu exces de tzeapa intre beneficiar si diversii constructori, care pe care, nu conteaza decat rezultatul jalnic). Individul este lipsit de caracter, de spinare, de cultura generala (o spoiala, un fake. Traim perioada "de tranzitie" cand multe personaje ajunse in varful gramezii de balegar a societatii rrrromanesti sunt prin definitie niste fake-uri).
Intrebare - pentru ca respectivul detine un sistem audio scump format din marci nobile audiofile, este audiofil ?! Nici vorba! In realitate este un desavarsit trancotar. In ciuda dotarii cu acareturi super scumpe, inaccesibile unui om mediu din Romania.

2) avem un om mediu cu venit banesc mediu din munca cinstita (nu furaciuni, nu spagi). Nu are aparatura noua cu marci nobile si faimoase. N-ar avea bani pentru asa ceva. Are asazisele "trancote", unele chiar destul de rapciugoase. Pentru ca e pasionat si are ce-a putut sa aiba intr-o tara care se afla in Europa si UE dar seamana izbitor cu tarile din Africa Centrala.
Omul nostru are si ceva cultura generala, are si caracter (nu-si barfeste prietenii pe la spate, nu e "omul interesului" si nici "omul banului").
Nu stie nici el daca iubeste mai mult muzica sau trancotele. dar in mod cert nu ar trai fara muzica; probabil daca i-ai lua toate trancotele ar mai gasi el una de doi bani sau capatata de pomana si ar asculta muzica foarte incantat in debaraua lui, pentru ca se poate bucura de orice (mai ales de muzica), adica nu-l strepezeste la suflet daca "amicul" si-a tras niste sculoaie mai scumpe, dar si mai haurite si evident mai mari ca ale lui din colectie.
Omul nostru nu se fereste sa plateasca cateodata chiar prea mult, chiar sa-si ia de la gura pentru inregistrari, albume, chit ca sunt pe CD sau LP sau altceva. Nu e genul sa traiasca doar cu "fleacuri" luate pe deamoaca de pe net sau primite pomana de la prieteni cu "harduri" pline de mocangeala. Mai degraba il face fericit un vinil parait din 1979 decat un "hard" plin de "hirezuri" de doua milioane de biti pe secunda la zece trilioane de hertzi!
Intrebare - e omul nostru trancotar?! Ca are numa' trancote?! Ca nu are "acuifaze" haurite si nici Piega negre lac de pian de Beethoven?! Eu cred ca nu. Defapt este audiofil. Poate nici nu stie. Si asta se vede inclusiv pe rafturile cu LP-uri si CD-uri, mai degraba decat pe rafturile de trancote umile si defecte toate (caci vorba specialistului care dispretuieste audiofilul dar pofteste neincetat la buzunarul lui - "-Nici o trancota mai veche de 25 de ani nu mai functioneaza in mintile ei!". Dixit! Necesita de urgenta conzi chinezi marcati japonez, la 100 euro bucata! Vorba aia, te duci cu un aparat de 50 euro si ramai fara 600 euro dupa ce a fost spalat si chinezarit, si intr-un final sa cante si mai prost! Dar va mai functiona garantat inca 10 ani! Solid!).
Si se mai vede din atitudine, din comportament si modul in care se poarta, nerefuzand o noua experienta, neformandu-si idei fixe despre lucruri pe care nu le-a gustat si nu le cunoaste, neincercand in permanenta sa se erijeze. Caci si erijarea este o actiune pur trancotareasca. Avem exemplu parvenitului cu ifose de la punctul 1). Care permanent traieste stresul de a se erija in ceva, adica in ceea ce nu este, caci asta inseamna a te erija. Pentru ca un fake traieste permanent cu teama in suflet ca ceilalti ii vor vedea aspectul de sub vopseaua subtire. Care nu tine niciodata intr-o confruntare cu ceva autentic.

Si iata astfel doua cazuri bizare, un "audiofil" care este in fapt un desavarsit trancotar si un "trancotar" care este in fapt audiofil (cateodata chiar si fara sa stie - pentru ca societatea inca e constransa de formalism si "haine", cam ca-n evul mediu. Dar revolutia informationala pe care o traim din plin va rezolva si acest aspect la generatiile urmatoare).

In concluzie, un trancotar nu are cum sa fie pasionat. Eventual doar poate mima pasiunea.

_________________
prostia, ignoranta, lipsa educatiei elementare sunt cele mai letale arme de distrugere in masa.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 11:19 
Moderator
Avatar utilizator
Neconectat

Membru din: 25 Sep 2008, 22:42
Mesaje: 1627
Localitate: Milan
Si eu care credeam ca e legat exclusiv de cosideratia fata de sculele proprietarului ( trancotar ). Inteles acum vastitatea termenului. Oare cum am putea ajuta sa facem ca sa fie propus parte din DEX ? :lol:

_________________
Every foot from the wall adds 1000$ to the sound


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 11:44 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
@Momolo - felicitări sincere pentru inventarea termenului! Îmi place, e sugestiv și e viu.Atât de viu încât s-ar putea ca la un moment dat să nu-i mai poți controla înțelesurile :)

Confuzia mea, și poate și a lui Solo, cred că apare din cauza faptului că un pasionat de trancote nu e neapărat un trancotar, ba dimpotrivă :)

Lămuririle tale sunt deci binevenite.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 17 Aug 2017, 11:48 
Moderator
Avatar utilizator
Neconectat

Membru din: 02 Oct 2008, 10:11
Mesaje: 13506
Localitate: Bucuresti
diversetrancote scrie:
un pasionat de trancote nu e neapărat un trancotar, ba dimpotrivă
exact asta am vrut sa exprim!

_________________
prostia, ignoranta, lipsa educatiei elementare sunt cele mai letale arme de distrugere in masa.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 01 Sep 2017, 14:00 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Philips 22RH410

În ultimul timp am fost în căutarea unor boxe mici, pentru birou și am cumpărat Grundig Mini-Box 330a. Aș fi putut fi mulțumit cu sunetul, dacă n-ar fi fost urâte – plasticoase, gri. Căutând după frumusețe, am luat și Koss DynaMite M80 – grele pentru dimensiunile lor, solid construite, arătau bine pe biroul de lemn, dar nu cântau.
Am căutat mai departe și am ajuns la Philips 22RH410. Astea s-au nimerit să-mi placă. Nu sunt nici pe departe atât de solid construite și de grele precum Koss, dar sună și arată frumușel – au un aspect clasic, 70-ist și un sunet viu, natural, ușor de plăcut.

*****

Voi folosi aceste boxe la calculator, amplificate de un micuț Topping VX1, dar bineînțeles că nu m-am abținut să le testez pe toate amplificatoarele din casă, cu diferite surse.

• Cu amplificatorul Studio 2000 A nu s-au potrivit tocmai bine, tind șă țipe. Dacă le dai folk și chestii ușurele, poți aprecia timbrul bun, vocile – în plus sunetul e viu, are vibrație și farmec. Dacă însă complici puțin lucrurile, cu un quartet de Shostakovich de exemplu, începi să-ți dorești mai multă dinamică, un atac mai bun, mai mult bass, mai mult corp. La muzici și mai complicate, apar și defecțiunile, încep să țipe pe medii, să țâțâie pe înalte. Dacă ai pus un rock mai supărat asculți deja, amplificate, două cutii de conservă.

Dual CV 120 le-a stăpânit ceva mai bine, cu el stridențele și problemele incintelor s-au manifestat mai puțin. Sunetul are ceva mai multă greutate, e ceva mai mult bass, deși nu neapărat mai bun. Pe de altă parte, cu Dual, sunetul a pierdut din transparență și claritate, iar mediile parcă nu mai sună la fel de seducător.

• E greu să alegi între Dual și Studio 2000, dar, după ce asculți micile Philips amplificate de Grundig SV 80M nici nu mai e nevoie, căci așa sună cel mai bine! Nu bubuie, nu țipă, nu țâțâie, cântă. Nu mă înțelegeți greșit, vorbim de niște boxe mici, limitate și cu destule probleme, dar cu amplificarea de la Grundig, e mult mai ușor să uiți defectele și să asculți muzica.

• Am mai încercat și Philips 386, dar s-a dovedit o combinație complet nereușită.


*****

Foarte interesantă mi s-a părut comparația între Philips 22RH410, Grundig Mini-Box 330a și Koss DynaMite M80. Ascultasem deja Grundig și Koss și știam că prefer Grundig: timbru mai bun, sunet mai deschis, mai rezolut. Koss punctau doar la control și asta doar pentru că sunt mai puțin rezolute, redau mai puține sunete, oferă deci mai puține variante ca ceva să sune defectuos. În comparație directă, Philips au sunat chiar mai deschis decât Grundig, dar au fost mai supuse derapajelor sonore, mai greu de controlat.
Iată pe scurt câteva observații făcute după ascultarea comparată a celor trei incinte:

• • Koss au un sunet mai închis, mai puțin dinamic, mai puțin angajant. Grundig sună mai deschis și mai viu. Philips sunt chiar mai deschise.

• • Koss nu se bucură de un timbru foarte frumos, sunt mai degrabă echilibrate, controlate. Grundig sună mai frumos timbral. Philips sunt și ele foarte muzicale.

• • La o comparație directă cu Koss, e evident că din incintele Philips ajung la ascultător mai multe sunete, că imaginea sonoră e mai completă, că sunt mai rezolute. Același lucru l-am observat și la comparația între Grundig și Koss, dar diferența e mai puțin evidentă.

• • Philips sunt mai greu de controlat, pot țipa. Koss se comportă clar mai bine, mai controlat. Grundig prezintă și ele stridențe în sisteme nepotrivite sau pe muzici dificile, dar nu la fel de grav ca la Philips.

În general, toate diferențele semnalate mai sus se simt mai puternic între Philips și Koss. Philips și Grundig au un caracter mai apropiat.


În final, am ales Philips!


Dacă vreți să vedeți ceva poze și să citiți mai multe despre Philips 22RH410, puteți merge aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... 2rh41001z/


Pentru o comparație între Grundig Mini-Box 330a și Koss DynaMite M80, cu pozele de rigoare, mergeți aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... -box-330a/

*****

Mi s-a părut că Philips 22RH410 nu sunt niște boxe pe care să simți diferențe semnificative între surse, deci nu am insistat foarte mult pe aspectul ăsta. Chiar și așa, am schimbat 3 cd-playere, două pick-up-uri, un deck și un tuner.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 01 Sep 2017, 20:50 
Neconectat

Membru din: 21 Aug 2017, 09:28
Mesaje: 17
Pt "diverse trancote"
Buna seara!
Nu ma mira ca ati ales acele boxe Philips, sint recunoscute ca foarte muzicale-dixit pe diverse forumuri; am luat si eu unele -nu-mi dau seama daca sint chiar la fel dar in orice caz foarte asemanatoare- inscriptionarea cu modelul exact e stearsa si nu usor de descifrat, si pot confirma ca suna incredibil de bine pentru marimea lor, vechime, si aspect; acum 2 saptamini eram la "depanatorul meu" sa imi recuperez un mag Akai; omul are un garaj plin de trancote e un mare cunoscator, repara si coletioneaza de 40 de ani mergind de la cele mai umile trancote pina la Nagra si Studere; voia sa imi bage cumva la inaintare niste monitoare englezesti de care voia sa se descotoroseasca, aratau misto- design anii 70- cu suporturi originale cu tot, si sunau ff cald pe un Marantz 1090; i-am spus ca sint prea mari- pentru ce dimensiuni voiam eu si mi-a propus mai multe modele mai mici... imi placeau toate dar nu venisem sa cumpar ceva anume, pina la urma a scos Philpsurile astea si mi-a zis daca nu iti plac nici astea.... am plecat cu ele rinjind de bucurie. Ajuns acasa le-am cuplat pe un Scott A 457 -nu am avut timp pe celelalte; mai frate da suna boxutele astea incredibil, si la volum mic, si puse pe podea si inaltate pe scaune- pina le gasesc niste standuri- si invers pot fi abuzate cu volum tare si loudness cuplat etc fara sa sufere in mod vizibil [haudibil]. Muzicale cit cuprinde, cu detaliu mult si bas bun si la volume mici, m-au incintat desi daca treceam pe linga ele la lada de gunoi nu le bagam in seama. Am cuplat pe ele un GX 4000 D si un 630 DB, obsesia mea cu italo-disco, Pet shop Boys Fleetwood Mac, dar si muzica de la TV -dijitala- o incintare.
Ma bucur ca nu sint singurul care aprecieaza aceste foarte modeste la o adica boxe si mi se confirma astfel ca nu imi fac iluzii desarte.
P.S Scuze pt lipsa de diacritice, pe la mine p-aci mai greu sa le gasesc nu sint prea competent la informatica.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 23 Oct 2017, 10:33 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Un prieten m-a rugat să-i caut un amplificator pentru la birou. Într-un spațiu comun, prin care se preumblă câțiva angajați, va amplifica un tuner și ocazional iPod-ul sau un cd player, pentru o muzică mai degrabă de ambianță decât de audiție. Nu voia nimic pretențios, deci am căutat ceva ieftin. Chiar și așa, am căutat să iau ceva care să-mi placă și mie, bineînțeles. Am cumpărat, de pe anunțuri online, Technics SU-3150. Nu știam nimic despre el, dar mi-a plăcut cum arăta în poze. Era și suficient de vechiuț ca să mă facă curios, 1975.

Am luat un japonez, deși dintre sculele ieftine ale perioadei eu prefer europenele, pentru că nu voiam să complic setup-ul amicului cu mufele DIN. Apoi, sunt sigur că există și electronice japoneze ieftine, 70-iste, care să-mi placă. S-a întâmplat să mă încânte acest Technics? Hm, nu chiar.

Poze și impresii găsiți aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... s-su-3150/


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 24 Noi 2017, 10:49 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Mie îmi plac nu doar trancotele, dar și istoria sau poveștile din spatele lor, așa că m-am gândit să scriu câteva rânduri despre una dintre firmele interesante pentru mine, Dual. Bineînțeles, a ieșit, în cea mai mare parte, o compilație de articole de pe net, de aia am considerat corect să pun și o “bibliografie” de link-uri la final.
Dacă vreți să vedeți și ceva poze, puteți citi articolul pe pagina blogului meu, https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... udio-dual/. Altfel, e la fel de bine și în continuare.

Istorii audio – Dual

Schwarzwald (Pădurea Neagră)

Încă din secolul 18, regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră), din sud-vestul Germaniei, era recunoscută pentru atelierele de manufacturat ceasuri. Atunci, Schwarzwald era o zonă oarecum izolată, locuită mai ales de fermieri, care, iarna, pentru a-și mai rotunji veniturile, se ocupau cu confecționarea ceasurilor de perete.

În secolul 19, odată cu industrializarea și introducerea căilor ferate, micile ateliere s-au dezvoltat și au devenit fabrici. O statistică ne spune că, într-unul din orășelele zonei, Sankt Georgen, trăiau aproape 1000 de locuitori, dintre care 254 se ocupau cu manufacturarea ceasurilor, 35 erau comercianți de ceasuri, 21 făceau cutii pentru ceasuri și alți 11 făceau diverse piese. Multe alte localități din regiune se aflau într-o situație asemănătoare: Villingen, Furtwangen, Gütenbach, Schönwald, Schonach, Triberg, Lauterbach, Furtwangen etc. Astăzi, toate aceste orășele fac parte dintr-un tur turistic ce urmărește istoria manufacturării ceasurilor în Germania.

În Schwarzwald, tradiția aceasta a confecționării ceasurilor avea să fie nucleul dezvoltării și în alte ramuri industriale. Reputația pentru calitatea realizării mecanismelor fine avea să devină garanția în dezvoltarea altor domenii care cereau finețe, precizie și calitate în execuție, precum cel al industriei radio sau al player-elor phono. Așa se explică cum, la începutul secolului 20, dintr-o zonă relativ depărtată de marile aglomerări urbane și mai slab industrializată, au putut apărea două nume mari ale industriei audio germane, SABA și Dual. Ambele companii au început practic ca ateliere familiale de manufacturat ceasuri. Aceste afaceri au rămas în familie și în dezvoltarea lor industrială, până când au început să se confrunte cu probleme financiare și au fost nevoite sa-și vândă acțiunile.

În vremurile de glorie ce vor veni, SABA și Dual își vor face publicitate apelând la istoria și renumele tradiției în care-și aveau originile.

***

Dual, de la 1907 până la al doilea război mondial

În 1907, România era frământată de Răscoala Țărănească. În același an, la capătul celălalt al Dunării, în orășelul Sankt Georgen, cel cu statistica de mai sus, se înființa compania care avea să devină cel mai mare producător european de pick-up-uri, Dual.

În amănunt, istoria începutului e mai complicată și e strâns legată de cea a familiei Steidinger. Astfel, în 1900, Christian Steidinger (1873-1937) își deschide un atelier în care confecționa piese pentru ceasuri. Fratele său, Josef Steidinger (1867-1925), face și el la fel. Cei doi își unesc forțele în 1907 și înființează “Gebrüder Steidinger – Fabrik für Feinmechanik”, adică “Frații Steidinger – Fabrica de mecanisme fine”. Noua întreprindere își propunea fabricarea de piese pentru ceasuri, a uneltelor pentru confecționarea și repararea ceasurilor, dar și și a pieselor și mecanismelor pentru gramofoanele cu arc. Afacerea are succes și crește de la 15 la 80 de lucrători, dar înțelegerea între frați nu avea să dureze mult. În 1911, Josef renunță la partea sa din afacere și își primește plata în mecanisme cu arc pentru gramofon. Decide să-și înființeze propria companie, „Perpetuum Schwarzwälder Federmotoren und Automatenwerke” și, un an mai târziu, deschide o fabrică de manufacturat componente pentru gramofon. Christian păstrează vechea fabrică și numele companiei, Gebrüder Steidinger. Începând cu 1920, cei doi frați vor concura în producerea gramofoanelor, nu doar a mecanismelor pentru ele.

Josef Steidinger moare în 1925 lăsând afacerea și cei 300 de angajați ai Perpetuum sub comanda fiilor și fiicei sale, Hermann, Arthur și Hermine. În 1936, Hermine se căsătorește cu Albert Ebner, proprietar și el al unei companii care producea gramofoane, Aeco. Perpetuum Schwarzwälder devine Perpetuum-Ebner, PE pe scurt.

În 1927, firma lui Christian Steidinger prezintă un sistem care pune alături vechiul mecanism cu arc al gramofonului și motorul electric. Acest ansamblu, proiectat și dezvoltat pentru Gebrüder Steidinger de inginerul Hermann Papst, dădea posibilitatea utilizării electrice a gramofon-ului, dar permitea și folosirea manuală, acolo unde nu exista electricitate. Beneficiind de introducerea pe scară largă a electricității în Germania, noul sistem, botezat Dual, are succes și cererea e mare. Va da noul nume al companiei și un nou avânt creșterii acesteia.

În 1933, din motive de sănătate, Christian renunță la conducerea afacerii, lăsând-o și el fiilor săi.

***

Anii 50, 60, 70 …

În timpul celui de-al doilea război mondial, Dual și PE trebuie să producă pentru o altfel de industrie, așa că se reprofilează, iar fabricarea gramofoanelor devine o activitate secundară. După război, ambele companii luptă să revină la normal și reușesc destul de rapid. În 1949, la expoziția radio de la Berlin, Dual prezintă primul lor aparat cu schimbare automată a discului, modelul 1000W. Apoi, la începutul anilor 50, Dual produce primul player din Europa pentru plăcile fabricate cu noua tehnologie, micro-groove. La mijlocul decadei apar primele “phono cases”. Succesul acestor produse, creșterea pieței echipamentelor audio și relansarea economiei germane contribuie la dezvoltarea companiei. Dual ajunge la 400 de angajați și deschide noi fabrici la Meßkirch și Mönchweiler.

Anii 60 sunt înfloritori pentru industria audio germană și pentru Dual. E nevoie de mână de lucru suplimentară, se aduc lucrători din Italia, Spania, Portugalia, Turcia, Iugoslavia, se construiesc cartiere muncitorești, se deschid noi fabrici, se exportă și se deschid piețe noi. În orășelul St Georgen, mai mult de o treime dintre angajații locali erau ai companiei Dual.

În 1963, Dual lansează modelul 1009, primul pick-up din Germania care corespunde cerințelor noului standard DIN pentru echipamente Hi-Fi. 1009 e un succes, iar Dual devine cel mai mare producător de pick-up-uri din Germania și își face o intrare reușită pe piața americană. Dual dezvoltă mai multe modele sub nume propriu, dar fabrică produse OEM și pentru alte nume mari ale industriei audio germane: Grundig, Saba, Wega, Rosita etc.

Tot din 1963, Dual începe să producă și alte componente audio. Apar boxele CL 1 și CL 2, cu una, respectiv două căi. Primul amplificator, CV1, este construit cu tuburi, două ECL86. Anul următor apar boxele CL3, cu trei căi și amplificatorul CV2, pe tranzistori (germanium).

Componentele stereo Dual vor avea indicativele CL – pentru boxe, CV – amplificatoare, CT – tunere, CR – receivere, C – cassette decks, CS – pick-up-uri, HS – home cinema … pardon, home system. Celelalte componente Dual nu au ajuns să aibă renumele pick-up-urilor, dar și-au găsit un loc solid în zona de mijloc Hi-Fi.


Așadar, anii 60 au fost de aur pentru producătorii germani de echipamente electronice și multe dintre companiile din industria audio au înflorit în acei ani. Dezvoltarea a continuat și în anii 70, dar tot atunci au început să apară și primele probleme: scăderea pieței de consum și concurența asiatică, japoneză în primul rând. Astfel, Perpetuum-Ebner, în expansiune la sfârșitul anilor 60, calculează greșit și deschide o nouă fabrică în 1970. Doar un an mai târziu, vânzările scad vertiginos și apar problemele financiare. Se încearcă un parteneriat cu compania rivală, Dual, dar, în 1972, falimentul e inevitabil. Dual achiziționează PE și putem spune că afacerea rămâne în familie, deocamdată. Deși tehnologia era acum cea de la Dual, numele PE continuă să apară pe pick-up-uri până în 1974.

La începutul anilor 80, industria electronicelor germană intră în colaps. Piața ajunge la saturație, moda se schimbă, ceea ce ieri era calitate constructivă acum e design depășit și modă veche, iar producătorii germani nu mai pot concura cu prețurile fabricanților asiatici, japonezi în mod special. Câteva nume mari ale industriei, Saba, Telefunken, Nordmende au ajuns sub pălăria colosului francez Thomson-Brandt. Thomson se va dovedi însă interesat doar de numele acestor brand-uri, nu și de unitățile lor de producție. Se închid o mulțime de fabrici. O eră ia sfârșit, cea a companiilor germane de electronice ca afaceri de familie. Datorită scăderilor bruște în vânzări și lipsei de lichidități, Dual e nevoită să-și declare falimentul la începutul anului 1982. Este și ea cumpărată de Thomson, care o revinde mai târziu, în 1988, către Schneider Rundfunkwerke AG. Brandul Dual avea să treacă prin mâinile mai multor proprietari, Karstadt AG, Linmark Electronics Ltd., DGC GmbH.

***

Astăzi electronicele Dual, DVD playere, radiouri digitale, TV-uri, rame foto electronice etc sunt fabricate în China și aparțin companiei DGC GmbH. Nu însă și divizia pick-up-urilor analog. În 1993, Alfred Fehrenbacher, fost angajat al companiei, a cumpărat linia de fabricație și licența pentru producerea pick-up-urilor Dual reluând fabricarea acestora în St Georgen, unde se află și acum în activitate.

La Muzeul Fonografului din St Georgen pot fi admirate o mulțime dintre aparatele de la începuturile Dual și Perpetuum. Este un loc de vizitat pentru oricine e interesat de preistoria reproducerii audio și, mai mult, este un loc viu, unde se organizează întâlniri ale pasionaților de echipamente audio și târguri ale vinilului. Sper să ajung și eu odată acolo.


Biografie:
https://de.wikipedia.org/wiki/Dual_(Unternehmen)
https://www.radiomuseum.org/dsp_herstel ... any_id=811
https://www.radiomuseum.org/dsp_herstel ... any_id=249
https://www.swr.de/schwarzwald/geschich ... index.html
https://www.swr.de/schwarzwald/geschich ... index.html
http://www.weaudiosystems.com/tradition/

Vă mulțumesc anticipat pentru orice corectare, observație sau informație adusă rândurilor de mai sus și sper că nu am plictisit.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 16 Ian 2018, 08:25 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Boxe Dual CL 270

Prima oară am cumpărat aceste boxe pentru un prieten. Au stat atunci câteva zile la mine, mi-au plăcut, dar n-am avut timp să-mi fac o impresie solidă. De curând, le-am cumpărat din nou, de data asta pentru mine. Eram curios să le ascult mai atent, să văd dacă-mi păstrez părerea bună. În plus, am scris de curând despre istoria firmei Dual și voiam să ascult niște boxe de la ei. Mi-am reamintit astfel ce-mi plăcuse la ele, dar am descoperit și ce nu-mi place.

Pe net nu prea vorbește lumea de ele. Găsești obișnuitele date tehnice de pe radiomuseum și hifi-wiki, câteva anunțuri de vânzare și un post pe un forum francez în care cineva se bucură că a făcut un chilipir plătind pe ele 50 de euro. Eu le-am luat din anunțurile noastre, ceva mai scump, dar sunt într-o stare foarte bună, iar omul care mi le-a vândut, serios și de treabă.

Sunt destul de mici, 48x25x20cm, și au un design reținut, chiar sobru, care însă mie îmi place. Finisajul de culoare maro imită lemnul de nuc, iar măștile din pânză, tot maro, dar cu o nuanță mai închisă, dau incintelor un aer clasic.
Măștile nu se pot scoate, accesul la difuzoare făcându-se doar prin șuruburile din spate. Construcția e destul de solidă; sunt niște boxe bine închegate.



Sunetul:
La prima ascultare, Dual CL 270 nu epatează, dar nici nu sună rău. Se va vedea că depind mult de celelalte componente ale sistemului.

Au suficient bass pentru dimensiunile lor, chiar în surplus în unele combinații, căci tind să bubuie pe anumite amplificări: Grundig SV 80 M, Dual SV 120, Technics SU 3150. Bubuiala asta este evidentă mai ales când sursa este cd-player-ul: Philips CD 723, Philips CD 460 și Grundig 8400 MK II – toate au sunat rău. Când am schimbat CD-ul și am trecut pe Radio România Muzical (tunere: Monarch 88X, Akai AT-2400) sau pick-up (Wega 3420, JVC L-F210, Grundig PS 8000), lucrurile s-au îmbunătățit în mod evident și artefactele aproape au dispărut. Un amplificator mai potrivit ascultării de pe cd-player s-a dovedit Philips 386, dar și în acest caz s-a auzit mai bine când am schimbat tipul sursei. Altă amplificare, Studio 2000 A HiFi, nu a făcut boxele să cânte cu nici un fel de sursă încercată.

Chiar dacă nu-i simți lipsa niciodată, bass-ul nu coboară foarte mult și e limitat în spectrul de frecvențe. Altfel, e destul de bine controlat.

Înaltele nu țâțâie, dar par și ele, alături de bass, evidențiate în ansamblu. În pofida mediilor ceva mai retrase, timbrul general e plăcut. Orice ar fi, sunetul are caracter, nu te lasă indiferent, nu e mort, nu e plat.



Punctele slabe ale CL 270 se văd mai clar la comparația directă cu alte boxe de raft: Summit Box 270/1, Philips 22RH426/71P sau K+H Telewatt SL 35. În primul rând, apare evident faptul că mediile Dual sunt cam în spate, un dezavantaj clar pe muzici acustice minimale cu voci sau clasice de cameră. Poate și din cauza asta ai impresia că, pur și simplu, din Dual ies mai puține sunete ca din Summit, Philips sau K+H. Altfel, timbrul Dual e bunicel.

Deși nici unele dintre incintele menționate nu excelează pe muzici complicate și aglomerate, Dual CL 270 par a fi cel mai puțin pregătite să facă față unei lucrări simfonice mai ample. Simți că nu au suficient aer, nu respiră destul de larg, cântă din gât; sunetul nu are destul corp, nici adâncime sau putere. Având în vedere dimensiunile incintelor, parcă nici nu ar fi fost cinstit să ne așteptăm la prea multe.

Pe de altă parte, caracterul acestor Dual-uri, mai pronunțat pe bass și înalte, poate plăcea când asculți pop sau dance, căci, se știe, sunetul e și după preferințele fiecăruia.



În final, cu cât asculți mai multe boxe bune, cu atât devii mai pretențios și nu mai găsești suficientă răbdare și apreciere pentru niște boxe obișnuite, medii, bunicele doar. Dual CL 270 sunt niște astfel de boxe. La dimensiunile lor, am ascultat câteva incinte mai bune, dar și destule proaste, la care nu am găsit nimic să mă atragă. Până la urmă depinde de fiecare câtă răbdare mai are ca să caute părțile pozitive ale unor astfel de boxe. Să nu uităm însă, răbdarea e o virtute, graba, nu prea.


Dacă vreți să vedeți poze cu boxele și difuzoarele, dacă vreți ceva date tehnice și mai multe amănunte, intrați și pe blogul meu, aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... al-cl-270/


PS: eram foarte curios să încerc și un model superior de boxe de la Dual, CL 180, dar citind despre CL 270 am aflat că au același difuzor de medie. Acum parcă nu mai sunt la fel de curios să ascult și modelul superior. A ascultat cineva Dual CL 180? Mai are cineva experiențe cu boxele Dual?


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 16 Ian 2018, 09:01 
Moderator
Avatar utilizator
Neconectat

Membru din: 02 Oct 2008, 10:11
Mesaje: 13506
Localitate: Bucuresti
Ar trebui sa le incerci si pe integratele:
DUAL CV 20 ( https://www.radiomuseum.org/r/dual_cv20.html )
DUAL CV 40 ( https://www.radiomuseum.org/r/dual_cv40_1.html )
Cred ca asta ar fi cea mai buna combinatie pentru aceste boxe.

Descrierea ta imi reda aceeasi impresie pe care o am si eu despre multe boxe germane din perioada sfarsit deceniu 60 si deceniu 70, adica constructia tipica pe 3 cai din care media este o calota ceva mai mare decat tweeterul, iar tweeterul este o calota clasica de aprox. 1 inch. Cumva aceste boxe trebuie completate/compensate de niste amplificatoare facute anume sa sune pe acest tip de incinta acustica, adica amplificatoare si receivere din aceeasi perioada, tot germane. O combinatie care exemplifica ce spun ar fi de gasit la BRAUN anii '70. Aparatele BRAUN se combina cel mai bine cu boxele BRAUN din aceeasi perioada. Insa boxele puse de exemplu pe amplificatoare japoneze, suna ca niste galene defecte.

Alta observatie - la fel am constatat si eu la multe scule "vintage", faptul ca din sursa CD se pot auzi nasol insa din sursa vinil sau chiar tuner se aud considerabil mai bine. Asta tine, cred eu, mai mult de amplificare decat de boxe. De exemplu, multe amplificatoare din deceniul 80 se aud bine din cdplayer insa nu la fel de performant din vinil, adica diferentele nu sunt atat de mari. Am intalnit si cazuri ciudate, adica interesante cand un integrat din deceniul 70 se aude absolut minunat din surse pe banda magnetica, in special magnetofon, dar nu la fel de minunat din vinil, cdplayer sau radio.

Asta ar avea o explicatie tehnica - de exemplu, adaptarea de impedanta cu preul phono intern integratului este exceptionala (sau in cazul unor amplificatoare din perioada '80, nu este cea mai ok, adica au trantit un preu phono fara sa le pese) pe cand etajul pentru intrare de linie nu e ok adaptat pentru un cdplayer (de exemplu aparate dinainte de 1983).
Mai ales din perioada anilor '70 am intalnit aparate (integrate si receivere) care din vinil se aud fermecator insa din alte surse, de exemplu cdplayer, se aud net inferior. Pana sa apara cdplayerul se dadea atentie maxima la pickup, dupa ce a aparut digitalul a fost invers, trebuiau sa sune cel mai bine cu cdplayerul. Stiu oameni pasionati de vintage care mi-au spus ca daca vad scris pe spatele aparatului "intrare CD" nu-l cumpara deoarece suna prost pe vinil. Cam dupa 1983...1985 au inceput toti sa dea rasol la partea PHONO, adica era pusa sa fie acolo, mai ales in zona aparatelor ieftine. Alea de top s-au pastrat ok pe phono pana tarziu in anii 90. Dar pe mine ma impresioneaza cat de bine erau construite unele aparate integrate (sau receivere) in perioada '70 in ceea ce priveste sursa vinil! Sunt multe care daca le asculti doar pe vinil suna grozav! E cazul mai ales la cele europene. Probabil le ascultau cu pickpul si astfel le "tunau" sa sune cat mai bine.
Insa (probabil) japonezii nu le ascultau, probabil se bazau doar pe masuratori si inginerie teoretica..... sau poate asa le place lor sa sune?! Eu inca nu m-am lamurit pe deplin, am numai banuiala ca probabil asa le place lor si in multe cazuri pur si simplu nu le ascultau deoarece credeau numai in inginerie si masuratori.

_________________
prostia, ignoranta, lipsa educatiei elementare sunt cele mai letale arme de distrugere in masa.


Sus
 Profil  
 

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi
MesajScris: 16 Ian 2018, 10:52 
Neconectat

Membru din: 04 Iul 2017, 09:17
Mesaje: 118
Localitate: Bucuresti
Foarte bune obsevațiile tale legate de amplificări și relația lor cu diversele tipuri de surse, în funcție de perioade. Mulțumesc!
Sigur, noi generalizăm un pic aici, dar dacă vrei să faci puțină lumină trebuie să folosești și astfel de categorii mai largi.

Dintre toate, pentru că sunt mai degrabă atras de amplificatoarele mai vechi, cel mai des m-am lovit de problema cd-player-ului ca sursă. Am schimbat câteva până acum: Philips CD 350, CD 460 (lampizat sau nu), CD 723, CD 753, Marantz CD 40, Grundig 8400 MK II - fără succes. Chestia ciudată e că, dintre toate astea, cel mai des îl folosesc pe cel mai necunoscut și mai slab cotat, Philips CD 723. Nu are rezoluție, nu are bass, nu are autoritate, nu are imagine nu știu de care, dar se mai întâmplă, uneori, în anumite combinații, să aibă ceva muzică. Mă aflu în continuare în căutarea unui cd-player mai bun (dar nu prea scump).

Altfel, mi se pare și mie, cu pick-up-ul e (relativ) mai ușor să faci să cânte niște scule d'astea mai vechi.

Cât despre banda magnetică, aici am experiență zero. Probabil de aia am obținut și rezultate atât de eratice, fără logică, imprevizibile, în experimentele mele cu singurul cass deck pe care-l am, un entry level, Yamaha KX-393. Ezit să vorbesc de el în testele pe care le fac pentru boxe sau amplificatoare pentru că deck-ul ăsta sună bine sau rău când te aștepți mai puțin și, pe lângă celelalte componente, depinde atât de mult de casetă, înregistrare și cine știe ce alte chestii îmi scapă mie încât mă doare capul când mă gândesc cât mai am de "muncă" până o să încep să înțeleg câte ceva în domeniul ăsta. E clar însă că mă atrage :)


Sus
 Profil  
 

Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 100 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1, 2, 3, 4, 5 ... 7  Următorul

Ora este UTC [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  

Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România