Page 3 of 10

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 16 Jan 2018, 12:27
by randunel
momolo wrote:Ar trebui sa le incerci si pe integratele:
DUAL CV 20 ( https://www.radiomuseum.org/r/dual_cv20.html" onclick="window.open(this.href);return false; )
DUAL CV 40 ( https://www.radiomuseum.org/r/dual_cv40_1.html" onclick="window.open(this.href);return false; )
Cred ca asta ar fi cea mai buna combinatie pentru aceste boxe.

Sau Dual CV-2, desi este imposibil de gasit (eu il caut de vreo 2 ani,intreg si original, desigur)

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 16 Jan 2018, 15:15
by momolo
diversetrancote wrote:Mă aflu în continuare în căutarea unui cd-player mai bun (dar nu prea scump).
exista o mare problema cu aceste cdplayere, parerea mea - ..... potriveala! (iar enervez bibanii!) E data naibii treaba asta cu potriveala! Adica, exista intradevar cdplayere mai bune si mai proaste, adica unele au ceva rezolutie dar mai putina muzica, altele lalaie frumos dar ciuciu rezolutie, altele o scot la capat cu ambele (de banii lor de doi lei) dar marea problema este potriveala intre cdplayer si amplificator. Chiar si unele cdplayere bune pot sa cante mediocru pe o amplificare nepotrivita. De ce e nepotrivita ?!.... Asta da intrebare! Nu stiu sa raspund, am doar banuieli legate de impedante si bufffere analogice de iesire si intrare. Dar fenomenul asta al "potrivelii" (in licuriceasca i se spune "matching") e o chestiune foarte serioasa si cu efecte usor de perceput (numa' surd sa nu fi). De aceea e greu de facut un clasament final si categoric.
Iti recomand sa arunci un ochi la CEC modele trancota ieftina, erau unele cateodata pe OLX si cu 100 lei pentru ca nu au telecomanda si arata foarte banal. Astea au capete laser SANYO, ceea ce este foarte de bine (de exemplu, si Nakamichi foloseau SANYO). Intre Grundig si Fine Arts situatia e cam aiurea si cam amestecata, unele sunt mai ok, altele nu. De exemplu era un plastic usor si gol vai de el de la Fine Arts, parca ii zicea model 11 sau CD 11. Gol pe dinauntru cu traf de sonerie totusi suna nesperat de ok; mecanica Philips, un DAC parca tot Philips ceva cu 13 de nu am mai auzit. Oricum, Philips sunt ceva mai laudate si faimoase in cultura de internet dar la modul general desi lalaie simpatic, placut, aparent muzical sunt vai de ele deoarece nu au totusi suficienta rezolutie. Unele, in general mai vechi o au si pe aia dar sunt date naibii de mofturoase. Aveam unul format subtire la colectie, urat de porc, suna cand modiocru pe unele amplifuri, cand nemaipomenit de bine pe altele. A crapat din senin intr-o dimineata, adica nu mai citeste. Era cu CDM2.
Alta sugestie - te poti uita, culmea, si pe la Technics dar sa fie foarte vechi, preferabil anii 80 si nu anii 90 (cand au bagat chestia aia cu "MASH", adica sunet mort). Unele din anii '80 suna chiar incredibil de bine! Am unul format din ala de 32 cm, nu prea atrage populatia ca model, numar si aspect, fara telecomanda din fabrica, model undeva de prin 1986 +/1 un an. Avea buba la o curelusa care transporta capatana de metal, mecanica de tanc din fier, super lucratura, suna cam "a Technics" (e un sound cumva specific, daca ai multe si compari, te prinzi in timp), adica nu e rau dar nici nu faci o pasiune. Ei bine, o data pe un colt de masa aveam nevoie de o sursa si l-am pus pe asta, si am tras un CD pe banda pe un Tandberg (mag). A iesit banda aia de-ti cade basca din cap. CD-ul totusi din ala rar, AAD, inregistrare clasica din anii '60, buna totusi, dar nu un CD haudiofil sau ceva de fitze, unul din ala de-l gasesti in magazinu cu vreo 32 lei, adica banal. Oricum, banda suna mai bine ca CD-ul pe direct, asta o stim (unii). Cert este ca s-a tras din Technics-ul ala de zici ca cine stie ce sculoi superaudiofil a fost pe post de sursa! Astea sunt intamplari de care ai parte cand "combini", adica faci "potriveala" (sa moara bibanii de necaz dupa ce au inghitit osciloscopul!).
Culmea, chiar si SONY pot fi interesante dar sa fie tot din anii '80 cand colaborau cu Philips. Unele au DAC-uri Phlips. Fiind foarte vechi si urate poate nu costa mult.
Ar mai fi ceva Marantz care, sa fim cinstiti, e tot Philips, unele modele pana prin 1994, nu neaparat cele de top (culmea, iata un caz in care ala de top suna mai prost ca alea ieftine!). Dupa anii aia s-au tampit, de cand cu violonistul ala.
O alta recomandare.... Pioneer! Super firma! Astea sunt mai putin bagate in seama de poporul internetului, adica nu prea stie lumea de ele dar unele suna chiar remarcabil! Sa aiba mecanica Pioneer si nu altceva, asta ar fi conditia. Chiar si modele de jos din alea pe care le poti cumpara cu mai putin de 100 lei suna acceptabil sau chiar binisor daca le nimeresti amplificarea. Pioneer mi se par printre cele mai mofturoase la potrivire dar unele modele chiar au rezolutie, ceea ce e foarte rar la trancote.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 16 Jan 2018, 15:36
by diversetrancote
Domnule, esti o mina de aur! Nu glumesc.
Apreciez sfaturile de mai sus cu atat mai mult cu cat nu dau nimic mura-n-gura, cum de altfel nici nu era posibil, dar deschid niste directii la care nu ma gandisem.
Multumesc!

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 16 Jan 2018, 16:27
by randunel
Grija mare la cd-playere Pioneer, la toate modelele entry level, se dezlipeste lentila, nu stiu ce lipici idiot au folosit in acei ani. in rest suna bine. (vezi seriile PD-S, PD-F)

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 16 Jan 2018, 19:04
by momolo
randunel wrote:Grija mare la cd-playere Pioneer, la toate modelele entry level, se dezlipeste lentila, nu stiu ce lipici idiot au folosit in acei ani.
Exact! Am si eu unul dezlipit (cumparat cu 2 lei), dar i-am gasit totusi lentila prin carcasa! Am zis s-o lipesc cand o sa am timp si chef. Stiu pe cineva care a lipit lentila si dupa aia a mers trancota.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 01 Feb 2018, 17:38
by diversetrancote
Philips 386
Mi se întâmplă să cumpăr câte o sculă audio și să nu am timp atunci să o ascult atent, să o potrivesc într-un sistem, să fac comparații. O ascult cu ce am la îndemănă, pe fugă, și-mi fac astfel o primă impresie. Această primă impresie poate fi uneori adevărată, dar de cele mai multe ori păcălește prin cât de puțin spune. Cu cât fac apoi mai multe audiții și comparații, cu atât îmi dau seama că prima mea impresie rămâne doar un detaliu într-o imagine mai complexă.

Când am deschis coletul în care a venit Philips 386, am fost surprins de dimensiunile amplificatorului. E mare, 48x38x15 cm. M-am întrebat: dacă-i așa mare și forțos, mai știe să și cânte? N-am avut însă timp de el, l-am ascultat de câteva ori, cu ce s-a nimerit. Mi s-a părut puternic, dar deloc muzical, strident chiar, cu un sunet plat și țipat în același timp. Ca să vezi!


Sunetul
Au trecut câteva luni până am găsit timp pentru Philips 386. Nu prea mă trăgea ața la audiții și teste, având în vedere impresia inițială, dar așteptase deja destul. I-am conectat cd-player-ul meu de lucru, un banal Philips CD 723, și am ascultat mai întâi niște boxe Dual CL 270: bass în exces, bubuit, înalte țâțâite, medii prea în spate, voci cu asperități, abrazive, sunet rău.

Am schimbat incintele: Philips 22RH426. Bass-ul n-a mai bubuit, dar se simțea în continuare tendința de a țipa pe înalte. Mai bine ca cu Dual-urile, dar tot mediocru: un sunet artificial, lipsit de viață, deși țipa. Observațiile confirmau până acum impresia inițială.

Au urmat în teste boxele K+H SL 35. Pe astea nu le mai ascultasem cu Philips 386, dar știam că sunt niște boxe mai închise și mai greu de potrivit. Nu a reușit nici “monstrul” să le deschidă, dar cel puțin am remarcat lipsa stridențelor și artefactelor. În plus, timbrul nu era rău. Lipseau însă respirația, aerul – sunetul era închis, astupat.

Despre boxele Summit Box 270/1 știam că pot fi făcute să cânte relativ ușor, dar de la Philips 386 deja nu mai aveam așteptări. Totuși au sunat bine, chiar foarte bine. Un sunet aerisit, suficient de rezolut și care-ți permite să percepi nuanțe. Un sunet deschis, nu gros și cărnos, mai aerian, dar muzical, cu un timbru frumos. Mai mult decât atât, după ce am schimbat cd-player-ul cu un pick-up Wega 3420 (Dual 1219), doză Shure DM103 M-E, Summit-urile au prins aripi. Philips-ul arăta acum autoritate și control, o imagine mai bogată, mai multă spațialitate și un plus de dulceață și magie. Să tot asculți!

Cu pick-up-ul Wega ca sursă, și celelalte boxe au sunat mai bine, iar defectele observate anterior s-au simțit mult mai puțin. N-aș zice că au dispărut, dar s-au dimininuat semnificativ. Cu Philips CD 723, aceleași defecte erau parcă puse sub lupă. De exemplu, boxele Dual CL 270 își păstrează și pe pick-up caracterul mai bold, iar mediile sunt în continuare ceva mai retrase în ansamblul sonor, dar nu mai bubuie, nu mai țâțâie, precum pe CD 723.

Am mai încercat încă două pick-up-uri, un JVC L-F210 și un Grundig PS 8000, dar, deși sunetul nu a fost rău, a dispărut magia Wega.

Am încercat apoi și alte CD playere: Grundig 8400 MKII, Philips CD 460 (lampizat sau nu), Philips CD 753. Boxele Summit s-au auzit cel mai bine tot pe CD 723, în schimb toate celelalte incinte au sunat în continuare rău. Sigur, diferențele între cd-playere se simt la o comparație atentă, dar, când sunetul e cam la fel de rău, contează mai puțin că Grundig 8400 MK II e mai dark, că Philips CD 723 e mai deschis și mai aerian, că CD 753 e mai rezolut, dar mai puțin muzical ca CD 723, sau că CD 460 are mai multă dinamică.

Mult mai prietenoase și iertătoare decât cd-player-ele de mai sus, s-au dovedit tunerele Akai AT-2400 și Monarch 88X. Potrivite pe Radio România Muzical, acestea au redescoperit liniștea din muzică și au îndemnat la ascultare pe toate boxele. Summit Box 270/1 au cântat și acum cel mai bine, dar nici celelalte nu mai sunau rău. Diferențele între incinte s-au diminuat și s-au făcut mai ales după calitați, nu după defecte, ca de pe CD.

***

Dintre amplificatoarele avute la îndemână pentru comparații, Philips 386 a semănat ca amprentă sonoră cu Studio 2000 A HiFi. Au amândouă un sunet deschis, aerian, mai subtil ca amprentă, dar muzical în combinațiile potrivite. Philips este însă o clasă peste Studio 2000, iar asta se vede mai ales ca putere, control și imagine sonoră. În plus, Philips are un preu de doză bun.
Alte două amplificatoare aflate printre favoritele mele, Dual CV 120 și Grundig SV 80 M, au arătat un caracter complet diferit de cel al lui Philips 386. Dual și Grundig au un sunet mai plin, mai cărnos, cu o amprentă dark, poate un pic prea colorat pentru puriști. Philips e mai aerian și cu o amprentă mai subtilă.
În final, toate amplificatoarele de mai sus pot cânta în combinația potrivită.


După toate aceste teste și comparații, a fost validă impresia mea inițială despre Philips 386? Da, dar mai mult nu prea :)

Puteți citi prezentarea de mai sus și pe blogul meu: https://diversetrancote.wordpress.com/2018/01/17/2057/ . Acolo veți găsi în plus poze, datele tehnice și nota.

PS: nu am înțeles niciodată volumul în trepte la amplificatoare, de multe ori diferența de volum între două trepte succesive ale potențiometrului e prea mare, mai ales la volum mic. De ce a fost nevoie de divizarea asta în trepte?

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 03 Feb 2018, 20:09
by randunel
diversetrancote wrote:[
PS: nu am înțeles niciodată volumul în trepte la amplificatoare, de multe ori diferența de volum între două trepte succesive ale potențiometrului e prea mare, mai ales la volum mic. De ce a fost nevoie de divizarea asta în trepte?
De cativa ani testul meu la un amplificator inseamna ca trebuie sa se auda perfect inalte-medii-joase-spatialitate la maxim 2x1W. Va garantez ca atunci cand trece acest test va suna perfect si la volum mai mare.
Pot afirma ca numar pe degetele de la maini cate amplificatoare au trecut testul.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 04 Feb 2018, 10:57
by diversetrancote
Poate că e așa, deși mie mi se pare mai complicat, cu mai multe variabile. Cel puțin în lumea trancotelor încercate de mine.

Astfel, eu am întâlnit câteva amplificatoare care, în anumite combinații, sunau binișor la volum mic, dar mai puțin plăcut la volum mare. (Grundig SV 80 M, Grundig RTV 650)
Mai știu și niște boxe care, cu ce amplificatoare le-am încercat eu, au sunat mai bine la volum mai mare. (Grundig Box 8500)
Alte boxe, mici, de birou, în anumite sisteme, pe anumite muzici, sună frumușel la volume mici, dar când le dai mai tare apar problemele, indiferent de amplificare. (Philips 22RH410)

Situațiile descrise mai sus, chiar dacă și ele simplificate, mă fac să cred că ... e mai complicat :)


Totuși, lăsând la o parte considerațiile de mai sus, întrebarea rămâne: care a fost ideea din spatele potențiometrelor de volum în trepte? Cum a apărut și de ce a existat această modă?

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 04 Feb 2018, 13:54
by hondaru
Referitor la potentiometrii de volum in trepte te referi la cele cu rezistente fixe montate pe un comutator? Au fost introduse pentru ca rezistentele pot fi sortate mai usor si egalizate ca valori si nu mai intervine uzura/intreruleri in pelicula rezistiva existenta la cele "normale". Practic cele in trepe sunt mult mai fiabile si mai precise fara decalaje la cele coaxiale ce regleaza amble canale simultan. Avand in vedere sensibilitatea urechii variatia volumului in trepte nu este asa de critica comparativ cu variatia continua. Posibilitatea de a alege rezistente calitativ superioare, implicit, atrage o calitate pe hartie mai buna insa sunetul n-are a face prea mult, cu ce scrie pe hartie.
Din umila experienta am constatat ca partea de alimentare este decisiva pentru un amplificator bun. Din cauza ei apar limitari si gatuiri. O alimentare serioasa costa serios.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 04 Feb 2018, 14:48
by momolo
diversetrancote wrote:Mi s-a părut puternic, dar deloc muzical, strident chiar, cu un sunet plat și țipat în același timp.
Mi se pare foarte ciudat ceea ce spui despre acest aparat! Am si eu doua, unul identic (Philips) si un Schneider care este la fel, doar ca design are putin altfel VUmetrele si butoanele, dar pe sub carcasa e fix acelasi. Am vazut pe net ca exista si LOWE idem cu Schneider.
Un prieten are un Schneider ca al meu si o colectie foarte mare de alte vechituri. Numai pe asta il foloseste in sufragerie! Pentru ca e un amplif minunat! (si are jdemii de boxe)
Asa ca pot spune, stiu 3 exemplare ce si cum suna cu foarte multe boxe, surse si in diverse situatii; chiar de curand a fost incercat si pe niste Tannoy Monitor Gold.
Toate 3 se comporta fix la fel si total diferit de descrierea ta! Nici ca se poate mai ciudat (pana acum am constatat ca tot ce ai descris concorda mereu si cu parerile mele) pentru ca aceste amplificatoare nu tipa, nu sunt deloc stridente; puterea lor nu e intotdeauna mare (depinde mult de boxe) si marea calitate e muzicalitatea, as spune deosebita. Chiar asta mi-a iesit in evidenta de prima oara, muzicalitatea superba si timbrul natural, media frumoasa, lipsa totala de tipatura, de stridenta falsa! Philips sunt in general foarte bune pe medie, acolo au dat inginerii lor mare atentie!
Pe scurt, cele pe care le am/stiu mi se par total, dar total diferite de descrierea ta. E posibil ca exemplarul tau sa aiba o problema, poate are piese inlocuite, poate a fost "imbunatatit", poate a zacut vreo 20 de ani nefolosit, poate a zacut in frig multi ani la garaj, nu am idee, dar amplifurile astea sunt total diferite de descrierea ta!

La mine de la bun inceput de cand l-am luat acum mai multi ani, Philips 386 a sunat grozav, in special foarte muzical, natural si detaliat! Conduce grozav boxe precum Triangle Lyrr, chiar "ingrijorator" de bine in timp ce amplificatoare moderne care costa absolut enorm nu le-au condus si sunau prost cu aceste boxe! E un amplif care, asa cum discutam noi mai inainte pe acest topic, se descurca bine atat cu surse digitale (cdplayere) cat si analogice. Chiar face parte din trancotele bune la modul universal, adica pe orice sursa. Insa se remarca in mod special preul phono MM deosebit de bun! E un montaj simplu cu cateva tranzistoare, clasic, dar suna deosebit de bine. La capitolul asta, preu phono, am simtit totusi o mica diferenta intre cele 3 exemplare, adica varianta Philips mi se pare usor mai buna, doar asa o micuta diferenta.

Nu mi se pare un amplif care sa duca orice boxa. Dimpotriva, e chiar foarte mofturos, dar atunci cand se potriveste suna minunat. Astfel, perceptia puterii e foarte relativa, cu boxele potrivite pare destul de vanos, cu cele nepotrivite pare moale, flescait, bleg. Oricum, dar tipat sau strident nici vorba! E opusul ideii!
E posibil ca al tau sa aiba unele probleme in partea de preu, probabil corectii, nu am idee?! Sau poate nu mai are toate piesele originale !? Ar trebui sa-l verifici vizual pe cablaje, daca nu prezinta urme de lucratura sau sa te uiti la condensatori, poate la al tau au capotat unii, poate curg, poate sunt uscati, poate asa cum spuneam, au zacut zeci de ani si asta e un lucru foarte rau pentru condensatori. Nefolosirea aparatelor e foarte daunatoare in timp indelungat!

Oricum, eu mereu am spus, doua aparate la fel nu suna la fel. Am intalnit multe cazuri de trancote la fel care prezentau un sunet diferit sau chiar foarte diferit, ca ziua cu noaptea. Poate s-a fabricat mai multi ani si sunt diferente intre serii, dar mai degraba poate fi de vina modul de conservare.
Astea 3 de care vorbesc se afla in stare foarte buna, curate, originale 100% (au fost verificate) dar se vede ca au fost utilizate mediu, de casa, nu prezentau urme de zacut in pivnita sau garaj sau groapa de gunoi.

Mie mi se pare chiar un amplificator exceptional, e una din trancotele pe care nu le-as da niciodata. Varianta Schneider am luat-o ulterior dupa Philips, tocmai pentru ca imi place tare mult (si ce-i drept, pretul era ok) ca sa.... am de rezerva! :roll: (maniac!)

E chiar o trancota pe care as recomanda-o la prietenii cei mai buni! Si desi am spus ca-i mofturos, iata, duce boxe tampite care sunt deosebit de mofturoase precum Lyrr pe care multe alte tranzistorizate mor ca mustele!

Daca l-as categorisi cumva, l-as baga chiar in zona amplificatoarelor spre "dark" care se comporta bine cu boxe tipate, agresive si vioaie. Si tine cont ca ma refer la 3 exemplare probate dealungul a mai multi ani pe jdemii de boxe!

Deci, cred ca al tau are buba. Nu ar fi ceva iesit din comun, am mai intalnit cazuri deastea de ramai uimit, nu sunt chiar foarte rare. De exemplu la JVC chiar model cap de serie, ditamai namila superba, diferentele intre 2 exemplare erau ca intre trotineta si avion (ambele 100% originale si ambele parand conservate bine), alt exemplu la Pioneer unde am avut ocazia sa asist la o analiza a 5 exemplare (la fel) din care unul suna sublim, doua sunau deadreptul mizerabil si restul erau mediocre. La o scurmare in interior sa vedem care ar fi diferenta intre toate originale 100%, nu am gasit nimic, decat ca ala care suna bine parea din primele, adica vechi (era si cel mai jegos), numar serial mic si avea o micuta litera in plus pe finali.

Oricum, eu am mai avut exemplare duble din tot felul de aparate si te asigur ca doua nu suna niciodata la fel! Interesant pentru cei care se pricep mai putin e ca de multe ori un exemplar mai "ciufulit" poate suna mai bine ca unul in stare de conservare foarte curata si buna! Eu m-am invatat minte cu chestiile astea, de ani de zile, asa ca daca prind trancota care suna bine nu o mai dau din ghiare pe ideea ca o sa-mi cumpar una la fel alta data! Pai nu-s la fel nici aparatele noi, alea scumpe si super audiofile! Am avut ocazia sa aud cu urechile mele si ramai uimit de diferenta! Asta poate fi (evident) si din rodaj sau trancotarii combatanti mi-ar spune ca poate una e incalzita si alta rece, etc, audiofilii mi-ar spune ca trebuie sa stea ambele pe acelasi rack, evident si cablaraia trebuie sa fie la fel, etc. Totusi sunt la nivelul la care stiu treburile astea si tin cont, asa ca diferenta e pe bune, adica chiar este!

Intr-o oarecare concluzie, eu as face un "reviu" la acest Philips absolut laudativ si plin de osanale! Chiar pe al meu l-am folosit inclusiv ca preu phono (MM) la sistem haudiofil sa fac niste inregistrari din vinil, deoarece suna minunat! (neavand nici un reglaj de nimic pe phono - iata, mereu spun ca reglajele sunt dragute, utile dar frectie daca preul nu e bun. Iar daca preul e bun, poti si fara ele prea bine!)

Ciudat, e primul tau "reviu" care e chiar complet pe dos de concluziile mele! Totusi, verifica ampliful ala! Sa te uiti cu atentie sa nu-i fi dat borsul afara din conzi, insa de obicei pute. Sau poate sunt uscati. Sa vezi si finalii daca sunt aia originali. Oricat de bine ar fi ciobanit, la un ochi experimentat se vede orice umblatura.

Iar in ce priveste reglajul in trepte, exista doua situatii tehnice: 1) potentiometru clasic care este facut sa mearga in trepte cu un mecanism cu bilutza, 2) multicontact de care a spus hondaru.
Varinta 2 e cea mai audiofila si scumpa, adica e de lux.
Faptul ca ai probleme din astea (sare prea mult la o treapta) se datoreaza sensibilitatii de intrare la amplif. Astea vechi din anii 70 nu erau facute pentru cdplayere care au 1...2V pe iesire. Sa vezi in prospectele anilor 70 ce sensibilitati au integratele. Cu cdplayerul ii dai de 4...7 ori mai mult la intrare si de aceea abia misti volumul si e tare. Se tine cont si de sensibilitatea boxelor, evident.

Cat priveste chestia cu se aude bine la volum mic, eu tind sa fiu de aceeasi parere, ampliful cu boxele care se aud bine incet reprezinta primul semn ca se potrivesc bine si un semn de calitate. Mai ales basul, acolo e beleaua. Daca avem bas si la volum mic inseamna ca ampliful se potriveste bine cu boxele, adica le conduce bine.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 04 Feb 2018, 17:03
by diversetrancote
Oh, probabil ca am scris eu alambicat, dar m-ai ințeles exact pe dos. Amplificatorul ăsta îmi place și mie foarte tare! Chestia cu țipatul era doar prima mea impresie, ce s-a dovedit greșită. Am crezut că am făcut clar asta până la finalul descrierii, dar e posibil să fi fost mai clar în capul meu decât în ce am scris.

eu zic la început:
Mi se întâmplă să cumpăr câte o sculă audio și să nu am timp atunci să o ascult atent, să o potrivesc într-un sistem, să fac comparații. O ascult cu ce am la îndemănă, pe fugă, și-mi fac astfel o primă impresie. Această primă impresie poate fi uneori adevărată, dar de cele mai multe ori păcălește prin cât de puțin spune. Cu cât fac apoi mai multe audiții și comparații, cu atât îmi dau seama că prima mea impresie rămâne doar un detaliu într-o imagine mai complexă.

apoi la final:
După toate aceste teste și comparații, a fost validă impresia mea inițială despre Philips 386? Da, dar mai mult nu prea :)

pe la mijloc spun apoi de potrivirea cu boxele Summit:
au sunat bine, chiar foarte bine. Un sunet aerisit, suficient de rezolut și care-ți permite să percepi nuanțe. Un sunet deschis, nu gros și cărnos, mai aerian, dar muzical, cu un timbru frumos. Mai mult decât atât, după ce am schimbat cd-player-ul cu un pick-up Wega 3420 (Dual 1219), doză Shure DM103 M-E, Summit-urile au prins aripi. Philips-ul arăta acum autoritate și control, o imagine mai bogată, mai multă spațialitate și un plus de dulceață și magie. Să tot asculți!
- Eu sunt mai reținut cu laudele. Ce am scris deasupra e superlativ pentru mine.

Pe blogul meu, unde dau și note, Philipsul ăsta are 7.5, adică cea mai mare notă dată de mine până acum unui amp. Doar Grundig SV 80 M a mai primit atât.

......

Am recitit acum descrierea mea și într-adevăr nu e suficient de transparentă și nu face clară opinia mea finală. În plus, îmi dau seama că ceea ce e răzbate clar pentru mine din text, pentru altcineva poate fi mai degrabă confuz. E o lecție din care sper să învăț. Mulțumesc!

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 04 Feb 2018, 18:48
by diversetrancote
O să încerc să fiu mai clar. Pe Philips 386 l-am probat cu:
--- CD playere: Grundig 8400 MKII, Philips CD 460 (lampizat sau nu), Philips CD 753, Philips CD 723.
--- Pick-up-uri: Wega 3420 (Dual 1219) – doză Shure DM103 M-E, Grundig PS 8000 – doză Nagaoka Nagaoka MP-110 și un JVC L-F210 – doza mai veche, nu știu ce e, nu scrie nimic pe ea.
--- Boxe: Philips 22RH426, K+H SL 35, Summit Box 270/1, Dual CL 270.
--- Tunere: Akai AT-2400, Monarch 88X


Între cd-playere mi-a plăcut foarte tare potrivirea cu Philips CD 723 și aproape deloc cu celelalte.

La pick-up-uri, toate au sunat binișor, dar magia am găsit-o la unul singur, Wega 3420 (Shure DM103 M-E). Cred că problemele la celelalte pick-up-uri au fost doza entry level Nagaoka, despre care încep să cred că nu-mi place, respectiv tabla JVC sau potrivirea ei cu doza no name, care doză știu că-mi place pe altă tablă.

Între boxe mi-au plăcut mult Summit-urile. Am fost surprins să abserv însă că Philips 22RH426 s-au potrivit mai puțin bine. Nu mi-e clar de ce, o să înțeleg mai bine în timp.
Dual CL 270, deși interesante în felul lor, sunt niște boxe limitate, mediocre, nu prea ai de unde să scoți mai mult decât ce pot ele. Iar K+H sunt de-a dreptul ciufute, nu te poți baza pe potriveala lor.

Tunerele au sunat bine amândouă, dar s-a distins Monarch-ul.

Una peste alta Philips 386 s-a potrivit bine doar cu câteva dintre sculele mele, dar când s-a potrivit, și a făcut CLICK, și am știut imediat că e un amplificator ce poate entuziasma, de ținut aproape, în sufragerie, cum frumos spui.

Nepotrivelile grave, atunci când am vorbit de țipat, s-au petrecut cu unele dintre cd-playere.
Pe de altă parte, între trancotele mele, Philipsul ăsta este amplificatorul care a sunat cel mai bine cu un cd-player, chiar dacă doar cu unul din patru încercate.

Sunt de acord cu tine când vorbești de muzicalitatea lui Philips 386, de mediile plăcute și de timbrul frumos. Sunt, și pentru mine, atuurile cele mai importante ale acestui amplificator. Dar nu sunt de acord că e sună bine la modul universal și de pe orice sursă. Eu i-am găsit câteva combinații nepotrivite :)

De acord și cu calitatea preului phono.


Spui tu:
“Nu mi se pare un amplif care sa duca orice boxa. Dimpotriva, e chiar foarte mofturos, dar atunci cand se potriveste suna minunat. Astfel, perceptia puterii e foarte relativa, cu boxele potrivite pare destul de vanos, cu cele nepotrivite pare moale, flescait, bleg. Oricum, dar tipat sau strident nici vorba! E opusul ideii! “
----- E posibil să ai dreptate aici și eu să mă fi înșelat, o să văd în timp. Tind să cred însă că eu chiar l-am făcut să țipe cu niște surse digitale.


Nu sunt de acord însă cu faptul că ar fi spre “dark”. Mie spre dark mi s-au părut Grundig SV 80 M, Dual CV 120, Grundig RTV 400 sau RTV 650. Philips 386 mi s-a părut chiar transparent în comparație cu astea. Poate ăsta e și motivul pentru care nu m-a entuziasmat combinația cu boxele Philips 22RH426, și ele niște boxe mai transparente, mai aeriene. Te cred însă pe cuvânt că s-ar putea potrivi cu alte boxe mai țipate, mai vioaie. Voi mai proba, oricum Philips 386 rămâne.

Una peste alta, da, Philips 386 e un amplificator de recomandat, dar nu fără prudențe. Și da, te poate entuziasma.

Cât despre faptul că două scule același model pot suna diferit, mi-am pus și eu problema asta, dar nu vreau să mă gândesc cu adevărat la asta și nici să probez, și așa lucrurile sunt deja foarte complicate :)


Mai spui tu:
“Intr-o oarecare concluzie, eu as face un "reviu" la acest Philips absolut laudativ si plin de osanale!”
Tu știi că nu e așa. Și eu știu că nu e așa. Tu știi însă și cât de frumos e să nu te abții și să faci osanale. Și eu știu, chiar dacă de data asta m-am abținut. :)


Momolo, întotdeauna o plăcere în schimbul de opinii cu tine. Plus câteva învățăminte. Mulțumesc!

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 05 Feb 2018, 15:55
by momolo
diversetrancote wrote:La pick-up-uri, toate au sunat binișor, dar magia am găsit-o la unul singur, Wega 3420 (Shure DM103 M-E). Cred că problemele la celelalte pick-up-uri au fost doza entry level Nagaoka, despre care încep să cred că nu-mi place, respectiv tabla JVC sau potrivirea ei cu doza no name, care doză știu că-mi place pe altă tablă.
Sa-ti spus un secret, ramane numai intre noi ( :D ), nici mie nu-mi prea plac Nagaoka. Sau poate nu am gasit combinatia fericita.
La doze cu pickupuri potrivirea e data naibii! Acum putina vreme am fost la un prieten in vizita. Are boxe super audiofile, din alea "ca la dealer" (adica vi de acolo acasa si iti arunci scularaia pe geam). La un moment dat a pus mai multe "table" cu diverse doze. Intamplator si din graba a pus la un pickup o doza despre care ai fi zis ca nu are ce cauta acolo si s-a produs, ca sa zic asa, un soi de vraja. Dupa aia a pus si alte combinatii, una era apreciata de noi dinainte, cu alte ocazii.... Degeaba! Nimic nu a mai fost ca aia! Combinatia respectiva intre doza MM de doi bani pe pickupul respectiv (ceva de marca audiofila din Scandinavia) batea tot! Trei oameni ascultam combinatia asta si apoi puneam altele si parca toata muzica se prabusea!
Sunt situatii din astea in care iti dai seama ce inseamna sa gasesti o doza potrivita la un pickup! Nu tine de pret, ba dimpotriva! De aia am vazut atatea cazuri de scumpiciuni care suna prost si steril in ciuda pretului si calitatii mirobolante a lucraturii. Nu au potrivire, asta e cauza!

Alta chestie - sa incerci Philips 22RH426 pe DUAL CV40 (daca ai). Cred ca ar fi o combinatie buna, mai ales din vinil.

Alta chestie - boxele Dual CL 270 nu cred ca au cum sa sune ok decat poate in combinatii foarte ciudate cu o amplificare si sursa foarte deformate. Eu deja ma feresc de formula asta teutonica de boxe cu media si "tzitzerul" sub forma de "bube" mici. Hai ca tzitzerul merge sa fie buba mica, ba e chiar ok (de exemplu am un Wharfedale din 1980 cu "tuitar" mai mic de 1" si sunt date naibii!) insa pe medie trebuie macar o buba mai mare (calote li se spune stiintific :) ) Ori aceste DUAL au si pe medie o buba mica, deci e promisa o groapa pe medie. Mai e doar o varianta, si nu e cazul aici deoarece diametrul e mic, ca diful de mid-bass sa fie aproape de banda larga si doar completat cu doua bube, adica una pe post de "tzitzer" si alta pe post de super-tzitzer. Caz trufanda, caci sa ai dif din asta care sa le faca pe toate.... e rar, si scump! Si arata la ochi intr-un fel, ori acolo avem un dif normal si banal. Deci un exemplu de boxe pe care le-as refuza inca din poze.

Alta chestiune - cred si eu ca boxele Klein+Hummel sunt cam ciudate, insa nu am spus nimic sa nu inducem idei aiurea in populatie. Eu cred ca pot fi bune dar deosebit de pretentioase si dubioase la amplificare. Mai degraba ai rabdare cu ele si baga-le mai degraba pe vechituri din anii 60, nu neaparat puternice. Cred ca si astea ca si acele DUAL vor amplificari "strambe" ca sa cante drept.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 05 Feb 2018, 18:48
by diversetrancote
@Hondaru
Îmi cer scuze că răspund cu întârziere, dar nu am primit pe mail atenționarea că a apărut un nou comment. De obicei, așa aflu că a mai scris cineva aici. Acum am intrat direct pe forum și am dat de răspunsul tău.

Când vorbeam de trepte mă refeream la faptul că rotirea butonului de volum se face în trepte/pași și nu continuu. Mai mult nu știu să spun pentru că, din păcate, sunt atehnic, deci cam confuz.

Am doua astfel de amplificatoare, un Studio 2000 A HiFi (adică un Denon SA 3900 sub alt nume) și Philips-ul 386 de care am scris mai sus. La Studio era de fapt doar un chestie mecanică, o lamelă metalică care bloca “în trepte” potențiometrul de volum. Aici a fost simplu, am rupt lamela, au dispărut și treptele :)
La Philips 396 cred însă că soluția tehnică e diferită, pentru că n-am mai găsit lamela :)

Ce mă deranjează pe mine este faptul că, la volume mici, diferențele de volum între două trepte consecutive pot fi prea mari.

Sper că m-am făcut cumva înțeles. Mulțumesc oricum pentru răspuns.


@ Momolo
Se pare că tu ai înțeles mai repede că sunt un începător. De aia distincția făcută de tine între soluția mecanică și cea electronică e bine venită. E destul de clar pentru mine că Studio 2000 HiFi (doamne, ce nume!) avea o chestie mecanică pentru obținerea acelor trepte. E corect să presupun că la Philips 386 e tot mecanică? E cu bilă, cum spui tu? Pot să elimin la fel de ușor treaba asta așa cum am făcut-o la celălalt amplificator?

Altfel, ai dreptate, problema cu diferența de volum mare între trepte e deranjantă mai ales pe CD player.

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Posted: 05 Feb 2018, 18:59
by diversetrancote
Încă ceva: dacă soluția electronica are avantajele descrise mai sus de Hondaru ("cel puțin pe hârtie"), atunci cea mecanică ce sens avea? O imitație, o modă?