Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

A fost odata ca niciodata
Post Reply
dias28
Posts: 22
Joined: 10 Feb 2018, 23:10
Location: Iasi

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by dias28 »

diversetrancote wrote: Omul s-a dovedit priceput în potriveli iar eu am regăsit plăcerea ascultării după vinil.
Cum adica asculti dupa vinil? Inregistrezi pe alte formate si le asculti pe acelea? De ce nu asculti de pe vinil, direct?

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

@Momolo
Nu mă pricep deloc la electronică, nici vorbă să mă apuc să “repar” eu ceva. E adevărat, un canal se aude ceva mai încet, dar chestia e ușor rezolvabilă din balans, deocamdată. Când va ceda de tot, îl înlocuiesc cu totul, căci receiverul l-am dat gratis, împreună cu boxele Wega, unui prieten.

Când va ceda, voi decide dacă îl mai repar sau nu, dar știu de pe acum că e păcat să arunci așa ceva, e o sculă de calitate. Am găsit pe net o foaie de catalog Wega din 1972 în care este trecut și prețul, 1980 DM!


Are și amplificare phono (MM), dar am apucat să o ascult doar puțin și cu un singur pick-up, unul de care eu personal sunt mai puțin încântat, pe o singură pereche de boxe. Nu mi-am făcut deci o părere clară, mai bine mă abțin.


Multe radiouri germane vechi au scala doar până la 104 MHz așa că mi-am pus și eu problema găsirii Muzicalului pe cealaltă frecvență de lucru, 97.6. Se pare însă că cea din urmă e folosită doar pentru anumite zone din țară: http://www.romania-muzical.ro/info/ascult.html" onclick="window.open(this.href);return false;


@dias28
Am făcut o greșeală acolo, corect era “de pe”. Merci de observație!

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Am scris aici despre Wega LB 3530, niște boxe relativ mici, cu unele calități interesante, care însă nu au reușit să mă convingă în zona registrului grav. Între timp am găsit de cumpărat un model mai mare, Wega L 4520. Le-am luat în speranța că voi regăsi calitățile, dar și rezolvarea problemelor suratelor mai mici.

Ca de obicei, transcriu aici observațiile mele despre L 4520 așa cum au apărut ele pe blogul meu:
https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... ga-l-4520/

Pe blog găsiți în plus poze cu incintele (interior, exterior), datele lor tehnice și lista cu echipamenetele audio folosite pentru ascultare și comparații.
Altfel, totul e copy-paste mai departe:


"Micuțele Wega LB 3530, despre care am vorbit data trecută aici, mi-au lăsat o impresie bună, așa că atunci când s-a ivit ocazia să cumpăr modelul superior, L 4520, nu am ezitat.

LB 3530 au arătat transparență, rezoluție, liniaritate, fluiditate, finețe. Un minus clar al lor: bass-ul timid. Un minus mai puțin evident: timbrul mediei.

L 4520 au fost produse începând cu 1976, același an în care LB 3530 erau scoase din producție. Mă așteptam de la modelul mai mare, să păstreze calitățile subțirelelor LB 3530 și să le rezolve problemele. S-a dovedit că L 4520 e cu totul alt animal, neputând fi înțeles ca un urmaș al LB 3530.


Ca dimensiuni, Wega L 4520 sunt la limita dintre boxele de raft și cele de podea. Cred că le-ar sta bine nu mult deasupra podelei, pe niște suporți de înălțime mică. Sunt foarte solid construite, grele, cu plase metalice ce nu se pot scoate. Difuzoarele sunt Canton și pot fi accesate doar prin spatele incintei, după îndepărtarea materialului fonoabsorbant din vată de sticlă. Ca design, sunt mai degrabă urâte, în linii drepte, colțuroase, masive, gri, ca niște clădiri ale poliției secrete dintr-un stat totalitar. Ale mele sunt și într-o stare estetică cam proastă.



Sunetul.
Comparații cu Summit 270/1, K+H SL 35, Philips 22RH426

Dacă subțirelele Wega LB 3530 se remarcau prin liniaritate, fluiditate și tranziție exemplară, modelul mai mare, L 4520, mă face să vorbesc trancotar, despre bass, medie și înalte. După cum ziceam, cu totul alt animal.


Incintă sensibil mai mare, difuzor de bass mai mare – e clar că L 4520 nu mai suferă de timiditate în prezentarea frecvențelor joase, precum suratele lor mai mici.

Avem de-a face cu un bass bine controlat, bine conturat, focusat. Fără bubuituri, mormăieli sau alte derapaje. Totuși parcă puțin cam îngust în plaja de frecvențe, cumva limitat. Aș spune că nici din punct de vedere timbral nu-mi place foarte tare. E un sunet puțin cam șlefuit, fără suficientă textură, nu foarte nuanțat, iar asta se simte atât în zona frecvențelor joase cât și pe medii. Problema timbrului apare mai evidentă la comparația cu câteva dintre boxele mele favorite: Summit 270/1, K+H SL 35 sau Philips 22RH426. E drept, acestea trei au ajuns printre favoritele mele și datorită felului în care reușesc să aproximeze timbrul instrumentelor acustice și al vocii. Chiar și așa, diferențele sunt mici și depind mult de muzica ascultată, dar și de înregistrare. La o secțiune de coarde dintr-o simfonie se vede mai clar. La un pop-rock sau chiar world music, e foarte greu să-ți dai seama.


Pe de altă parte, tocmai în compartimentele în care celelalte boxe au dovedit slăbiciuni, Wega L 4520 s-au descurcat foarte bine: controlul și lipsa colorațiilor de orice fel.


Comparativ, față de oricare dintre celelalte trei modele de boxe din teste, Wega L 4520:

– se aud mai încet, sunt mai puțin sensibile

– sună un pic mai închis, mai înfundat, mai opac

– sunt mai puțin rezolute. La comparație, ai senzația că din Wega răzbat parcă mai puține sunete, întreaga imagine sonoră e parcă mai redusă

– sunt oleacă mai puțin bogate timbral

– au ceva mai puțină viteză, mai puțin atac, mai puțină dinamică, te implică mai puțin

– media e ceva mai în spate față de celelalte configurații sonore

– au un control mai bun, pe întreg spectrul audio. Sunt mai echilibrate, mai greu de destabilizat, mai puțin expuse derapajelor sonore, stridențelor de orice fel, bubuiturilor, plesniturilor etc.

– sunt parcă mai corecte, mai echilibrate din punct de vedere tonal. În comparație, celelalte boxe par să aibă, fiecare, coloratura ei.

Se vede mai sus că am folosit des expresiile “un pic mai”, “puțin mai”, “ceva mai”. Am făcut asta pentru a sublinia că diferențele sunt mici. În plus, aceste diferențe se manifestă mai clar sau deloc în funcție de restul sistemului, dar și de muzica ascultată, de înregistrare.


La final, despre sunet, închei în nota în care am început și vorbesc și despre înalte: îmi plac, sunt mătăsoase :mrgreen: .
Serios vorbind, dintre celelalte modele folosite pentru comparații, doar K+H SL 35 mai sună interesant în zona asta.


După toate aceste comparații, ai zice că Wega L 4520 nu m-au bucurat prea tare. E doar parțial adevărat. De fapt diferențele negative nu sunt mari, iar Wega, luate în sine, sunt niște boxe bunicele, peste media celor încercate de mine până acum."

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Amplificator Dual CV 120


_____De la înființare până la începutul anilor 60, adică pentru mai mult de 30 de ani, Dual a activat pe piața audio doar ca producător de gramofoane și pick-up-uri. Din 1963 începe să fabrice și alte componente audio. Primele boxe, Dual CL1 și CL2, au una, respectiv două căi. Primul amplificator, Dual CV1, este construit cu tuburi, două ECL86. Urmașul său, CV2 (1964), trece deja pe tranzistoare (germanium). Au urmat CV3, CV4, CV12, CV40, CV80 etc
_____La început, amplificatoarele Dual nu au ieșit din zona entry-medium level. Primul model ce-și propune situarea într-o clasă superioară de performanță este CV80 (1969, 698DM), construit pe baza fratelui mai mic, CV40 (1968). Mai departe, pe platforma lui CV80, s-au dezvoltat CV120 , CV121 , CV240 , CV1400.
_____Modelul despre care vom vorbi mai departe este CV120.


_____Am avut acest amplificator pentru mai mult de un an de zile. Am avut chiar două exemplare. Primului i-a murit un canal după câteva luni de folosință. Apucasem să-l ascult destul de mult, am făcut chiar și câteva sesiuni de teste, dar nu cu toate boxele din casă și nu cu toate sursele, așa că am decis să mai cumpăr unul. Sunt destul de ieftine. Al doilea a sfârșit și el cu aceeași problemă după jumătate de an, dar de data asta am apucat să-mi termin experimentele. În final, le-am reparat pe amândouă și le-am donat. E posibil deci ca aceste scule să fie cam stricăcioase, sau poate doar am avut eu ghinion. Oricum ar fi, vă recomand să le verificați cu atenție înainte de a le cumpăra.


_____De ce ai cumpăra astăzi un Dual CV 120? Eu am făcut-o pentru că mă interesează această firmă, pentru că am citit cuvinte bune despre acest model și pentru că eram curios de sunet. Mi-a plăcut și aspectul său, vintage, un pic sobru, dar interesant, cutia cu aspect de lemn (nuc) și frontul negru cu argintiu, cu slide-uri și clape. Se potrivește atât de bine cu tunerul din aceeași generație, Dual CT 18. Nu în ultimul rând, se găsește relativ des pe piața second-hand și e ieftin.




Despre sunet


_____1. CD Playere

_____Testele audio m-au chinuit puțin la început, când am probat alături de Dual CV 120, mai multe CD playere: Philips CD 460, Grundig CD 8400 MK II, Philips CD 723, Philips CD 753.
_____Încercând să-l găsesc pe cel mai potrivit și căutând diferențele dintre ele, mi-am dat seama că obosesc destul de repede și devin nervos. De fapt niciun CD player din dulapul meu nu suna bine cu amplificatorul Dual CV 120, pe oricare dintre boxele probate.
_____E neplăcut să cauți diferențe între mai multe feluri de sunet prost.
_____Am avut patru CD playere și patru perechi de boxe, șaisprezece combinații diferite. Aș minți dacă aș spune că am ascultat și comparat minuțios toate combinațiile, dar am făcut-o suficient cât să-mi permit unele concluzii generale și câteva distincții.


_____Am început testele cu boxele Philips 22RH426, rulând pe rând în sistem cele patru cd playere. Nici o combinație nu a sunat mulțumitor. Cea mai mare problemă: lipsurile pe media de jos și bass. Sunetul nu are greutate, nu are corp. A doua problemă: timbrul e sărac, sunetul nu are naturalețe și devine repede obositor.
_____În acest sistem, Dual CV120 și Philips 22RH426, diferențele între CD playere nu sunt mari și se fac mai degrabă după defecte.
_____Cu Philips CD 723, sunetul are cel mai puțin corp și tinde cel mai ușor spre țipat. Are un sunet rău, artificial și cam plat, șlefuit de nuanțe, fără textură.
_____Philips CD 460 aduce doar puțin mai multă greutate și substanță, parcă și un timbru mai bun, dar nu are atac, nici viteză. Are lipsuri și în ceea ce privește claritatea, rezoluția.
_____Grundig CD 8400 MK II e un compromis bun între primele două, mai asemănător lui Philips CD 460, dar mai limpede, mai rezolut și cu un atac mai bun, mai puțin leneș.
_____Philips CD 753 e un pic mai rotund în sunet decât CD 723, dar păstrează în mare cam aceleași probleme.


_____Situația se modifică sensibil în bine odată cu schimbarea boxelor. Cu Box 271/1 (Heco/Hennel) defectele sunt mai puțin evidente: lipsurile pe bass și media de jos s-au atenuat simțitor și timbrul e mai bun, mai natural.
_____În combinația Box 271/1 și Dual CV 120, n-aș ști să aleg un CD player favorit. Philips CD 723 are un sunet parcă mai muzical, mai rotund, dar un pic cam subțirel pentru cine preferă bass-ul mai puternic. Grundig CD 8400 MK II are mai mult bass, dar parcă nu e la fel de muzical. Bass are și Philips CD 460, dar sunetul e cam leneș, nu foarte dinamic și cam murdar, nu foarte rezolut și clar. Compromisuri și compromisuri.


_____Cântând de pe cd-uri, alte boxe probate, K+H Telewatt SL 35 și Wega L4520 au sunat și ele mai bine decât Philips 22RH426, dar, judecate în sine, tot nesatisfăcător. K+H un pic cam lipsite de viteză, de atac, de dinamică și impact. Wega, la locul lor, cu destul bass și o medie fără mari merite, dar cu ceva mai multă carne, sunt parcă mai puțin obositoare la ascultări lungi, dar și ușor opace, închise.


_____Dacă ar trebui să aleg între combinațiile lui Dual CV120 cu un cd player, aș oscila probabil între Philips CD 723 cu boxele Wega L 4520 și Philips CD 460 sau CD 723 cu boxele Box 270/1.


_____Deși obositor și fără satisfacții acest test al cd-player-elor, am făcut totuși niște observații paralele interesante.
_____Astfel, am văzut că rezultatele comparațiilor depind uneori de muzica ascultată. Unele cd-uri/muzici au sunat mai bine pe un sistem, altele pe altul.
_____Toate sistemele cu cd-player și Dual CV 120 au fost însă complet depășite, în toate aspectele relevante, la redarea unei simfonii complexe cum este a 13-a a lui Shostakovich. Am încercat două înregistrări, Vasily Petrenko - Royal Liverpool S.O. (Naxos) și Rudolf Barshai - WDR Koln (Brilliant Classics).
_____Apropos de Shostakovich, o altă observație interesantă pentru mine, a fost să văd, pentru prima oară în experiența mea trancotară, cum copia unui cd original sună mai rău ca originalul. A fost vorba de cd-ul “Chostakovitch, Quatuors a cordes 6, 8 & 11”, Jerusalem Quartet – Harmonia Mundi. Am mai făcut teste cu acest cd copiat, dar e prima oară când observ diferențe față de sursă. Nu știu dacă așa a fost de la început sau dacă cd-ul înregistrat s-a degradat în timp, nu știu dacă a fost de vină felul în care am făcut eu copia sau blank-ul fără pretenții, dar diferențele sunt acolo și se simt chiar și pe aceste sisteme ieftine.
_____Și încă o remarcă interesantă, dacă nu chiar puțin ciudată: varianta de sistem cu CD player cea mai îndelung ascultată, Philips CD 723 + Dual CV 120 + Box 270/1, a sunat uneori mai bine, alteori mai rău. Au fost zile când sistemul ăsta a arătat în mod clar aceleași defecte ca toate celelalte bazate pe CD player: sunet lipsit de greutate, de corp, de textură, parcă șlefuit, sărac, artificial. Dar au fost și zile când a sunat acceptabil, binișor, cu toate aceste defecte mult diminuate. De ce așa? Îmi vine în minte acum o singură explicație: curentul din rețea.
_____Am văzut astfel și cum ascultarea aceluiași cd-player într-un sistem mai mult timp poate să fie uneori mai revelatoare decât scurta comparație A-B cu alte cd-player-e.




_____2. Cassette Deck

_____Întâmplarea a făcut ca după sunetul chinuit din combinațiile lui Dual CV120 cu CD playere, să trec la una dintre sursele cele mai potrivite acestui amplificator, un deck fără mari pretenții, Yamaha KX-393. Diferența a fost foarte mare. S-a făcut în sfârșit liniște în sunet și am început să ascult muzica. Vocea a căpătat căldură, iar în spatele ei puteai acum să ghicești omul. Instrumentele acustice au primit naturalețe, textură, un timbru mai corect, mai natural, mai plăcut. Întreg echilibrul e mai bun. Uiți de teste și comparații și nu vrei să mai schimbi componente și muzici. Nu e hi-fi, dar e plăcut. Nu neapărat rezolut, în unele cazuri poate nu cu suficient atac sau viteză, dar cu o anume naturalețe reconfortantă. E și odihnitor. Așadar, combinația câștigătoare: Amplificator Dual CV120, cassette deck Yamaha KX-393, boxe Box 270/1 (Heco/Hennel). Nu însă pe orice înregistrare, căci, am observat, la casete, diferențele între medii pot fi dramatice. Au sunat foarte bine Eric Clapton – No reason to cry (Polydor), Strange Days – The Doors (Teldec Records, Germania), Morrison Hotel – The Doors (WEA Musik, Germania), Leonard Cohen (Columbia, Olanda), Vreme Rea – Alexandru Andrieș (A&A Records, România). O notă foarte bună și pentru o casă românească (pirat?) de care nu auzisem, BAST Music: Amused to Death – Roger Waters.
_____Pe un rock mai supărat (Primus – Antipop – Biem Zaiks, Polonia), se simte nevoie de ceva mai multă forță, mai multă putere, mai mult nerv, impactul e insuficient.
_____Dacă însă înregistrarea nu a fost una de calitate sau dacă banda s-a degradat, nu prea mai e nimic de făcut, iar aici, din păcate, exemplele negative sunt numeroase.


_____În același sistem, Dual CV 120 și Yamaha KX-393, alte boxe sună și ele binișor, dar parcă nu la fel de bine:
_____- K+H Telewatt SL 35 au un sunet plăcut, cald, ușor pentru ureche și un timbru bun, suficient de natural, pe voci și instrumente acustice. Sunt însă ceva mai închise decât Box 270/1, mai puțin sensibile, cu mai puțină dinamică și atac, iar asta nu le ajută pe înregistrările mai puțin reușite.
_____- Philips 22RH426 au o problemă pe bass și poate puțin și pe media de jos, căci sunetul nu are suficient corp și parcă nici suficientă textură. Nu că Dual CV120 nu dă destul bass, dă, dar unde nu e în difuzoare, amplificatorul nu suplinește. Astfel, boxelor Philips le-ar fi fost poate mai potrivită o amplificare cum este Grundig SV80M.
_____- Wega L 4520 au destul bass și un bun echilibru, dar timbrul și muzicalitatea nu mai sunt parcă la nivelul Box 270/1. Sunt și ceva mai închise; le-ar prinde poate mai bine un amplificator mai puternic și mai puțin teluric, unul cum e Philips AH386A, de exemplu.
_____După comparațiile între boxele de mai sus în compania amplificatorului Dual și deck-ului Yamaha, aș zice că lui Dual CV 120 i se potrivesc niște incinte cât mai deschise, cât mai ușor de amplificat, cu un bass ușor de mișcat și nu subdimensionat. Mai cred și că, dacă muzicalitatea și timbrul bun există în difuzoare, CV 120 poate să facă auzite aceste calități, cu condiția să fie însoțit de o sursă potriviă.




_____3. Pick-up

_____Am fost surprins să văd cât de rău sună JVC L-F210 (doză Nagaoka MP-110) și Grundig PS 8000 (doză Hitachi?) cu Dual CV 120. Indiferent de boxe, un sunet clinic, steril, fără juice, fără corp, fără carne, lustruit, amintind de proba cu cd-playere și făcând uitată vraja benzii. Fără stridențe, fără artefacte, dar și fără viață. În final, obositor, te îndeamnă să-l tot dai mai încet. Aș fi ajuns astfel să vorbesc de un preamp pentru doză problematic la Dual CV 120, dacă nu aș fi avut pe raft și pick-up-ul Dual 1219 (Shure DM103 M-E). Dual 1219 a cântat însă atât de bine alături de CV120, încât m-am gândit imediat să-l trec și prin proba de foc, să încerc din nou simfonia a 13-a a lui Shostakovich, de data asta pe vinyl bineînțeles (orchestra Ministerului Culturii USSR, dirijată de Gennadi Rozhdestvensky, Melodia). Și ce bine a sunat!
_____Muzical, viu, clar, rotund, consistent, echilibrat, plăcut timbral, așa aș caracteriza sunetul reușit de duo-ul Dual. Mai mult decât atât, se remarcă o bună separare a instrumentelor și a grupurilor de instrumente, cu destulă dinamică și forță, însă până la pasajele “tutti forte”, unde nu se creează suficientă presiune, începe să se facă gălăgie și se pierde focusul. Dintre boxele avute la dispoziție, cel mai bine s-au descurcat Box 270/1 (mai sensibile, dar mai repede supuse stridențelor în pasajele dificile) și Wega L 4520 (cu un control mai bun, dar ceva mai închise).
_____Trebuie spus, în sistemele probate de mine mai sus, diferența între experiența ascultării acestei simfonii de pe vinyl și cea de pe CD player a fost uriașă, chiar și în termenii relativi ai audiofiliei.




_____4. Tuner

_____Am lăsat la final tunerul pentru că de pe el am făcut cele mai puține audiții și teste. Am folosit un Monarch 88X, necunoscut, dar destul de muzical, zic eu. A cântat binișor și pe Dual CV 120, mai bine decât au făcut-o cd-playere-le. Totuși parcă mai sărac decât în combinațiile reușite cu pick-up și tape deck.




_____Concluzii

_____Cu o sursă potrivită și niște boxe suficient de sensibile, Dual CV 120 sună plin, cu suficientă greutate, corp și căldură. Timbrul e bun, sunetul are textură, muzicalitate și oarece naturalețe, e plăcut, rotund, viu, are juice. Întregul e destul de bine echilibrat, doar ușor spre dark. Altfel, deși are personalitatea lui, CV 120 nu pare să coloreze sunetul, lăsând incintele să vorbească

_____Știi că nu ai ales sursa potrivită pentru acest amplificator atunci când începe să sune agresiv, strident, artificial, sărac timbral, obositor, fără dinamică, fără focus.

_____Dual CV 120 nu e un amplificator hi-end. Deși suficient de bine articulat, nu se poate lauda cu rezoluția și detaliul reproduse. Redarea frecvențelor înalte nu este unul dintre punctele lui forte. Nu e neapărat leneș, dar nici nu se poate mândri cu viteza și atacul său.
_____Nu se pricepe prea bine să deschidă boxe “închise”, opace. Preferă sarcinile ușoare și se descurcă mai greu cu boxele dificil de condus, lacome de putere.
_____Sound-stage-ul, imaginea stereo, așezarea clară a instrumentelor în scenă, adâncimea sau larghețea câmpului sonor nu sunt puncte forte ale lui Dual CV120. Faptul că nu se laudă cu ele, nu le transformă însă în defecte ale sale.
_____Nu e un băsos, cum e Grundig SV 80 M de exemplu, și nu suplinește acolo unde nu e în difuzoare. Nu e însă nici un timid, iar dacă e împerecheat cu niște difuzoare de bass suficient dimensionate și ușor de mișcat, dezvoltă corp, greutate și, mai mult decât atât, în partea de sus a frecvențelor joase, căldură, textură, muzicalitate.
_____Amplitudinea, suflul, respirația, spațiul creat, au suficientă amploare, dar nu la nivelul reușit de Wega HiFi 3121.


_____Una peste alta, dacă e bine potrivit cu celelalte componente, acest amplificator poate produce o surpriză plăcută pentru un căutător în trancote. Poate fi și un bun început pentru un meloman care caută un sistem audio. Nota 7!

_____Dacă ați avut răbdare să citiți până aici și vreți să vedeți și ceva poze, puteți intra pe blogul meu, aici:
https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... al-cv-120/
(faceți scroll până la final, acolo sunt poze și cu interiorul)
_____

Dadix
Posts: 438
Joined: 03 Jun 2016, 11:06

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Dadix »

Reviewul arata ceea ce am observat eu la Dual CR 50, cu mentiunea ca dupa ce am schimbat condensatorii electrolitici si rectificatorul B40C3200 sunetul nu a mai fost obositor. Eu banui ca rectificatorul in cauza e vinovat de asta.
Mult timp am vrut sa am un sistem compus din CV120 sau CV121 si unul din tunerele CT 17 sau CT18.

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Eu cred că problema a fost mai degrabă în potrivirea surselor cu amplificatorul, căci unele surse au sunat bine, altele mai puțin bine și altele de-a dreptul rău, iar asta înainte de orice reparații.

Altfel, citesc pe http://www.hifi-archiv.info/dual_k.html" onclick="window.open(this.href);return false; că Dual CR 50 a apărut în 1971. Dual CV 80 a apărut în 1969, iar Dual CV 120 în 1972. Este deci posibil ca acest receiver, Dual CR 50, să aibă o filozofie de sunet apropiată lui CV 120, doar cu ceva mai puțină putere.

Cât despre tunerele din aceeași generație cu amp-ul CV 120, se pare că eu m-am înșelat, căci doar CT 17 apare în catalogul din 1972. CT 18 apare în 1973, iar CT 19 abea în 1975. Dintre ele, l-am avut doar pe CT 19, dar pe vremea aia nu făceam teste și comparații, așa că am rămas doar cu niște impresii bune despre el. E un tuner pe care l-aș putea cumpăra din nou. Oricum, mi-ar plăcea să pot face acum o comparație între CT 19 și un alt tuner despre care am impresii bune și pe care încă îl am pe raft, Akai AT-2400.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by momolo »

Eu il am pe DUAL CT-14 ( https://www.radiomuseum.org/r/dual_ct14.html" onclick="window.open(this.href);return false; ), se aude extraordinar (umileste tunere jmechere din anii 80) insa are problema cu banda UKW mai scurta (perioada cand banda in RFG era pana la 104 in loc de 108). Se pare ca au fabricat si pentru export cu banda pana la 108 dar al meu e din Germania.

Parerea mea, toate aceste concluzii si review-uri sunt limitate (poate foarte mult!) de problema potrivirii ("matching") intre amplificare si boxe. Poti avea un amplificator bun care sa sune prost cu diverse boxe nepotrivite si un amplificator mai slabut dar care suna bine cu boxe potrivite. Peste toata povestea intervine acustica. "Bonus" e problema cablurilor si curentului.

Ceea ce multi din cei fara experienta nu inteleg, este ca alegerea unui amplificator se face functie de boxe, acustica (in primul rand marimea spatiului) precum si altor criterii cum ar fi sursa, cablaraia, etc. Nu exista amplificator bun la modul absolut. Orice amplificator considerat (trecem peste modul cum e considerat) bun, poate sa sune prost cu boxe nepotrivite, intr-o acustica nepotrivita, cabluri nepotrivite, sursa proasta. De exemplu, sunt multi incepatori pe care ii zgandare "virusul" asta si vor (repede) sa afle "ce sa cumpere ieftin, bun si devreme acasa". Iti baga o lista sub nas (ce au gasit ei scurmand netul) si te someaza sa le spui "care merita" de acolo. Inutil sa incerci a le explica chestiunile astea de "matching" si tema. Plus ca iti declara hotarat, "eu ascult din PC, FLAC-uri, adica eu vreau sa folosesc PC-ul". Degeaba incerci sa le spui ca atunci cand materia prima este fecala, rezultatul este de fecale. Iar standard-ul lor maxim de calitate (din ceea ce ei cunosc) sunt "boxele de PC" si acele "sisteme" formate din subwoofer si boxe de jucarie marca peste-prajit la pret de stecher audiofil. Dorinta sufletzelului lor fiind, "sa asculte ceva cat mai bine, de calitate".
OK, treci peste toate aceste piedici insurmontabile si incerci sa le spui ca le poti face rost de ceva decent la pret mic (evident, toti vor sa fie IEFTIN). Unii sunt incantati (daca te respecta ca om cunoscator).... dar vor sa le spui dinainte care e componentza sistemului oferit. Si le spui..... dupa care incep sa caute pe net si sa citeasca.... Dupa care iti spun ca au citit ca "alea nu sunt atat de bune" si "ar vrea ceva si mai bun" chiar daca costa putin mai mult..... Si tot asa. Bonus, unii se apuca sa le caute mai ieftin si poate gasesc una bucata componenta, moment cand o si comanda. Ce daca ajunge defect, ciobanit, vai mama lui sau chiar ok! Dupa aia incep sa negocieze pretul la restul componentelor cu mult dubiu in suflet deoarece intre timp au activat si mai mult pe net unde gasesc milioane de pareri si sfatuitori (fiecare avand cate ceva de vanzare. Sosirea unui "guster" cu portofelul plin e mana cereasca pentru profesionisti).
...In final nu iau nimic (de la tine, "expertul"), deoarece printr-un proces aleatoriu (care tine de natura umana) ajung la cu totul alta configuratie a sistemului bazat pe componenta din reteta recomandata de tine ("expert"), asta cam in toate situatiile o combinatie proasta (nu mai este ceea ce le-ai recomandat, doar una bucata componenta, de exemplu ampliful - care asa cum am spus, nu poate fi bun in orice situatie si orice combinatie). Dar nu conteaza din moment ce nivelul lor maxim de calitate cunoscuta este "zgomotek de PC" cu utilizarea PC-ului ca sursa de sunet. In final constati (ca "expert") ca nu numai ti-ai pierdut timpul, dar ti-ai mancat si nervii de pomana. Nu conteaza ca poate ii dadeai sistemul (bun - dar tu mai ai vreo zece sisteme si ce sa faci cu atatea?!) gasit de tine (dupa trierea a patru carute de fiare vechi in ani si ani) chiar sub pretul de achizitie (a ta - Si nu se pune cate trancote proaste ai cumparat, carat si testat! Aia e pierderea ta, ca "pasionat" :D) Poate nu stiati, dar in Mioritika, "pasionatul" este omul acela care cumpara, experimenteaza, plateste si cateodata isi ia de la gura, isi toaca timpul, oricum, se sacrifica pe sine.... ca doar e pasionat, si in final, dupa ce gaseste "ceea ce merita", un fel de esenta micuta scoasa dintr-un butoi intreg cu drojdie, ofera "reteta fericirii" oricui ii cere, asa cum cainele aduce batul aruncat in parc! Intr-un fel este o "vanzare" de know-how (care in final se transforma in darea pe gratis - o donatie involuntara dar si inutila deoarece "gusterul" nu a respectat reteta). Si se stie, rumanul nu are nici un respect pentru gandire, proiectare, inteligenta, adica toate aceste chestiuni care nu pot fi cantarite, mancate si cacate in final. Rumanul majoritar considera ca toate aceste fleacuri (ce tin de creier, de lumea nemateriala) trebuie sa vina pe gratis, ca ceva firesc, precum cade ploaia din ceruri. Rumanului majoritar i s-ar parea e enormitate sa-i ceri bani pentru know-how! El, majoritarul, oricum le stie pe toate si daca cumva, ceva nu stie, se uita pe youtube "cum se face" sau/si intreaba pe forumuri sau citeste review-uri. Situatia fiind si mai complicata de atat deoarece piata e populata si cu "experti" falsi, genul ala de "panasoanic" sau "akaiwa". De obieci astia fiind singurii care reusesc sa castige din "konw-how"..... pentru ca acest "know-how" al lor (un fel de alba-neagra) consta mai degraba in cunoasterea naturii umane predominante (sub axiomele prostiei, fuduliei, infatuarii, frustrarilor, etc, toate aceste "calitati" fiind bune aducatoare de venituri pentru "expertii" care stiu sa le exploateze.....).
Cam asta e povestea in mare cu sfaturile si know-how-ul in domeniu......

Image
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

_____Din păcate, cam asta așa stau lucrurile cu impresiile astea pe care ți le faci despre sculele audio. E aproape imposibil să spui, pur și simplu, amplificatorul cutare sună în cutare mod. Contează foarte mult boxele și sursa. Iar eu de abia de curând încep să observ că de fapt contează multe alte chestii, pe care până acum nici nu le luam în considerare. Dacă mai punem aici și subiectivismul, gusturile și cultura fiecăruia, deja devine complicat și să ne mai înțelegem între noi. Dar probabil de aia e și atât de interesant.

_____Cât despre începătorul care cere sfaturi și, deși le poate primi pe cele bune, el tot în bălării ajunge, nu pot să spun decât că am trecut și eu prin asta. De mai multe ori chiar :) Mai mult, aș zice că e aproape imposibil să nu treci prin asta, mai ales la început. Important e să poți să mergi mai departe, să cauți, să încerci, iar când simți că ești pe un drum care nu-ți mai aparține, care e greșit, să ai puterea să recunoști, să renunți la el și să încerci din nou.

_____Pe mine forumurile hi-fi, chiar cele autohtone, mai veninoase puțin, m-au ajutat destul de mult. Dar nu pentru că mi-au făcut drumul de început mai ușor, ci pentru că, pur și simplu, mi-au hrănit virusul. Nu spun că nu m-au învățat nimic, căci m-au învățat, spun doar că nu m-au scutit de cele mai multe dintre greșeli.
_____Și pentru că tot suntem la activitatea mea de cititor de forumuri, trebuie să spun că unul dintre contributorii care m-au inspirat și mi-au hrănit virusul de-a lungul timpului ești chiar tu, Momolo. Așadar, mulțumesc! :)

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Summit Formel I FM I/1

_____Când am adus acasă aceste boxe am crezut că au o problemă cu difuzoarele de bass sau cu filtrele pentru că frecvențele joase erau reproduse mai mult de difuzorul de medie decât de cel de bass.
_____Le-am ținut câteva luni pe balcon până am găsit într-un final pe cineva care să se ocupe de ele. Problema era relativ simplă, nu difuzoarele erau de vină, nici filtrele, ci protecțiile de pe front care blocau cumva difuzoarele de bași. S-a rezolvat rapid.


_____Tot pe panoul frontal, în spatele sitelor textile, se mai află și trei controale de tip slide de unde poți modifica bass-ul, media și înaltele. Ascultând boxele cu controalele pe zero, am ajuns la concluzia că media e cam în spate pentru gusturile mele. Am mutat slide-ul în dreptul căruia scrie midrange mai sus, cam pe la +1.5dB și am văzut că problema mea s-a rezolvat într-o bună măsura. Așadar, judecățile ce vor urma sunt făcute cu această modificare în funcțiune.


_____De ceva vreme, un criteriu important pentru mine în judecarea boxelor este calitatea timbrală, naturalețea în prezentarea unor instrumente acustice neamplificate. Pentru asta aleg mai întâi un vinyl cu muzică de cameră. Dacă reproducerea mă mulțumește încerc apoi și o simfonie. De cele mai multe ori însă, trancotele care mi-au trecut prin casă nu au trecut testul muzicii de cameră. Puține m-au mulțumit și mult mai puține m-au încântat. Summit Formel I n-au sunat rău, dar nici prea bine. Aș zice că mai degrabă m-au dezamăgit la acest aspect.
_____Atenție însă, nu toată lumea judecă niște boxe după cât de bine aproximează acestea sunetul unui instrument acustic sau după cât de bine din punct de vedere timbral reproduc un cvartet de coarde, pentru simplul motiv că mulți ascultă altfel de muzică sau sunt interesați de alte aspecte în sunet. Există probabil destui ascultători care preferă să-și îndrepte atenția mai degrabă spre reproducerea frecvențelor joase și înalte și care chiar preferă o medie mai în spate. De gustibus.
_____Chiar și doar din punct de vedere timbral, judecata acestor boxe trebuie nuanțată. Astfel, am observat că reproducerea bass-ului și mediei de jos sunt mai bogate în nuanțe, mai texturate și în final mai aproape de realitate decât reprezentarea frecvențelor medii-sus și a înaltelor.


_____Cele mai multe boxe probate de mine au fost boxe de raft din zona low cost, așadar nu prea am avut parte de bași care să coboare nu-știu-cât în frecvență sau pe care să-i simt în stomac. N-am știut ce e ăla sub-bass. Toate astea le-am gustat acum, cu Summit Formel I, al căror bass nu numai că are o frecvență extinsă și un impact considerabil, ci e și bine controlat și destul de bogat în nuanțe. Aș zice că e punctul forte al acestor incinte.
_____În partea cealaltă a spectrului sonor, lucrurile nu stau la fel de bine. Înaltele sunt mai puțin nuanțate tonal și mai puțin controlate, mai dispuse distorsiunilor, mai ales într-un sistem mai puțin potrivit.


_____Summit nu-mi par niște boxe foarte sensibile, dar eu le-am testat cu niște amplificatoare mai puțin puternice: Grundig SV 80 M, Wega hifi 3121 și Dual CV 120. Poate mai mulți wați le-ar fi ajutat. Cu amplificatoarele avute la dispoziție însă, mi-au părut uneori nu foarte responsive, nu foarte sensibile, deci și fără suficientă viteză, dinamică și atac, un pic închise, un pic opace. Tendința era de a le da mai tare și chiar mi s-a părut că la un volum ceva mai ridicat sună mai bine. Pe de altă parte, tot timpul le-am comparat, la volum mic, cu niște boxe făcute în casă, care au un difuzor de medie, full-range, foarte sensibil și netrecut prin filtru. Nu e chiar cea mai corectă comparație pentru a judeca sensibilitatea și responsivitatea boxelor Summit.


_____Dintre amplificatoarele probate, Grundig SV 80 M s-a simțit mai puțin bine cântând de pe CD player și a transmis Summit-urilor o ușoară tendință spre bubuială. Nu și pe amplificarea phono, unde același Grundig a sunat foarte bine și foarte echilibrat.
_____Wega 3121 și Dual CV 120 s-au comportat bine all arround, cu un plus pentru Dual, care le-a oferit boxelor Summit mai multă transparență și un sunet mai deschis.
_____Dintre surse, am încercat: Philips CD 723 și Philips CD 460 (cd playere), Yamaha KX-393 și Kenwood KX-7030 (cassette deck-uri), Dual 1218 și Dual 1219 (pick-up-uri), Akai AT-2400 (tuner). Ca de obicei, între sursele mele, pick-up-urile au sunat cel mai bine. O surpriză plăcută a fost și Philips CD 460 împreună cu Dual CV 120.


_____Într-un sistem bine potrivit, Summit Formel I FMI/1 sunt niște boxe bine controlate pe tot spectrul de frecvență, indiferent de volumul sonor sau de complexitatea muzicii redate. Sunetul este clar, articulat, are suficient corp și nu prezintă colorații. Nota 7!


_____Summit Formel I par niște boxe sensibile la spațiul în care cântă și la așezare. Livingul unde fac eu probele e un spațiu atipic din punct de vedere acustic, cu deschideri pe doi dintre pereți. Reține deci că e posibil ca în camera ta, cu amplificatorul tău, cu muzica și gusturile tale, boxele astea să sune un pic altfel :D

Pentru date tehnice și fotografii detaliate, vezi blogul meu la: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... -i-fm-i-1/

_____

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Aventuri cu niște cutii Siemens (continuare)

_____Am mai scris aici despre niște boxe Siemens din anii 50-60, pe care le-am luat de la cineva de la țară. Incintele erau într-o stare deplorabilă – înăuntru am găsit gărgărițe. Vii!
_____Difuzoarele originale fuseseră înlocuite. Au căzut probabil la datorie pe frontul petrecerilor dintr-un bufet de țară, bubuite nemilos în primul atac manelar asupra țării noastre, executat de niște grupări precum Azur sau Generic. Când a venit noul val, cu Guță și Salamu Minune, patronu’ cârciumii respective pregătise deja înlocuirea difuzoarelor cu niște RFT-uri cu blindaju’ mai gros.
_____Astfel, eu am găsit în cutii: RFT L5914 pe post de tweetere, RFT L2901 ca bași și niște difuzoare Sanyo ovale pentru medii. Sanyo aveau calota de hârtie sfâșiată și arătau de parcă pierduseră o luptă inegală în fața unui bețiv cu cuțit. Le-am schimbat cu o pereche de Telefunken mai vechi, cu magnet alnico. RFT-urile le-am păstrat. În final am adăugat și niște filtre și am obținut două lăzi cu difuzoare, căci chiar așa și sunau.


_____Așadar, ultima oară când am vorbit aici despre boxele astea, spuneam că nu știu dacă mai are sens să-mi bat capul cu ele. Totuși, în perioada sărbătorilor de iarnă am găsit timp să le scot din balcon și să le ascult din nou. Bass-ul suna peste medie, media suna peste înaltă și totul plutea într-o coloratură de cutie. Dezarmant, într-adevăr.

_____Din lipsă de alte idei, m-am apucat să probez difuzoare ca să înlocuiesc mediile. Aveam prin casă niște Isophon mai vechi, niște Philips octogonale de hârtie și o bandă largă, tot de la RFT. N-am ajuns la nici o concluzie, căci e greu să-ți dai seama de sunetul unui difuzor pus pe direct și ținându-l în aer.
_____Într-un final mi-a venit și o idee bună: am legat mediile Telefunken montate în cutii direct la amplificator, un Dual CV 120. Am ascultat așa, fără filtre, fără bași sau înalte și mi s-a părut că se aude ... frumos! Am pus repede vinyl-ul cu Qvartetul nr 9 al lui Shostakovich (Borodin Quartet, Melodia), de probă. L-am ascultat până la capăt, căci nu m-am îndurat să-l mai opresc, așa de tare mi-a plăcut. Media mea Telefunken s-a dovedit a fi mai degrabă o bandă largă, căci acoperă binișor necesitățile unei muzici de cameră.
_____După ce mi-am mai potolit entuziasmul și am încercat și un rock mai vechi, am văzut că nu prea e bass. În plus, la volum un pic mai mare, difuzoarele Telefunken distorsionau pe frecvențele joase.

_____Având în vedere observațiile de mai sus, am hotărât să refac boxele după următoarele idei:
1. pentru că media Telefunken suna mult mai bine netrecută prin filtru, am hotărât s-o las așa, pe direct
2. filtrul va tăia basul foarte jos și înalta foarte sus, astfel încât nici una nici alta să nu se mai suprapună cu media
3. pentru că difuzoarele RFT, L2901 și L5914, aveau banda cam largă, fiind cumva un bass cu medie de jos și respectiv o înaltă cu medie de sus, am decis să le schimb pe amândouă și am cumpărat niște bași Summit TT 240 - 2/4 W și niște înalte Philips, vechi, cu calotă de hârtie.

_____M-am dus la cineva cu boxele și difuzoarele de schimb și i-am spus ce vreau. Omul mi-a explicat că filtrele nu se fac așa, cu idei puține și fixe ca ale mele, dar eu am rămas ferm pe șanțul meu, ca orice om beat de propriile idei, așa că mi le-a făcut cum am cerut.

În final, le-am adus acasă. Le-am ascultat mai multe zile și iată concluziile:
_____Boxele sună foarte bine pe muzică de cameră. Au un timbru, o naturalețe și o căldură pe care eu am găsit-o mai rar printre trancotele mele. Nu mă pot opri din ascultat, pur și simplu. Găsești atâtea nuanțe și bogăție în trecerea unui arcuș pe coarde!
_____Timbrul bun nu se vede doar pe instrumente acustice, se simte și la un solo de chitară electrică. (Și cred că s-ar simți chiar și pe o muzică electro.)
_____Telefunken-urile astea sunt niște difuzoare foarte sensibile, foarte responsive, de aici probabil dinamica foarte bună și sunetul bun și la volum mic.

_____Chestiile mai puțin bune:
- Difuzorul de bass se aude mult mai încet decât cel de medie, astfel încât, pe cele mai multe muzici, în continuare nu prea am bass de jos.
- Dacă dau volumul mai tare, Telefunken încep să distorsioneze la capătul lor de jos. (Ca și înainte, normal.)
- Înaltele Philips nu prea se aud nici ele.

_____Una peste alta, cred că dacă ar veni pe la mine cineva căruia îi place Led Zeppelin și ar vrea să asculte o piesă la volum un pic mai mare, m-ar crede nebun dacă i-aș spune că-mi plac boxele astea.

_____Bineînțeles, n-am scăpat nici de colorația de cutie. Din fericire, asta nu se simte foarte tare și pot s-o trec cu vederea ca fiind “vintage” :)


_____Acum, că am mai făcut câțiva pași prin hățișurile infinite care mă despart de Nirvana audiofilă, deja mă gândesc la următorii. Vreau să caut niște difuzoare de bass, nu de putere, dar foarte sensibile. Apoi merg să refac filtrele, iarăși. Între timp mai caut pe Internet niște idei scăpărătoare despre cum e treaba cu filtrele astea, ca să-l uimesc din nou pe domnul electronist cu cerințele mele.

Hai s-avem un an bun!
_____

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Bine v-am regăsit!
Revin cu prezentarea unor boxe mai putin interesante

Transonic Life TL 400

_______Transonic Intermarket este o firmă care s-a ocupat cu comercializarea echipamentelor audio si care a fost înființată în 1970, la Hamburg, în Germania de Vest. Nu mi-e clar dacă unele dintre echipamentele lor au fost fabricate în Germania sau doar au brand-uit produse ale pieței asiatice. Mai degrabă a doua variantă.
_______Strato a fost o marcă a Intermarket, iar sub numele Transonic Strato au fost comercializate pe piața germană amplificatoare, cassette deck-uri, tunere, pick-up-uri.
_______Sub marca Transonic au apărut și seriile de boxe Life, și ele produse, cel mai probabil, tot în Asia.
_______Intermarket a fost și distribuitorul oficial al brandului Nikko în Germania de Vest.
_______Firma și-a încetat existența în 1989.
_______
_______Boxele pe care le voi prezenta mai departe au făcut parte din seria TL: TL 100, TL 200, TL 300, TL 400, TL 500. Ale mele sunt TL 400.
_______
_______Construcția este una destul de solidă, dar fără ceva special. Design-ul nu iese nici el cu nimic în evidență.
_______
_______Au un sunet bine controlat, musculos, autoritar, dar nu foarte muzical. Mi se par un pic pumped-up în partea de jos și, în același timp, cu o ușoară emfază a frecvențelor înalte, ca și cum ar fi fost trecute printr-o egalizare făcută “în V”. Aș zice că au fost gândite să placă majorității ascultătorilor (celor fără mari pretenții) pe majoritatea muzicilor (pop, disco). Fără a fi niște boxe rele, pe mine nu m-au încântat.
_______
_______
_______Iată mai departe câteva dintre sistemele audio din teste și comparațiile cu alte incinte, care au adus informații relevante despre Transonic Life TL 400:
_______=> În sistemul alcătuit din amplificatorul Dual CV 120 și cd-player Philips CD 460, comparând boxele Summit Box 270/1 cu Life TL 400, prima impresie poate păcăli. Astfel Life TL 400 pot seduce la început, având mai multă energie, vigoare, mai mult oomph, mai multă autoritate, control, precizie și claritate. În comparație, Box 270/1 par dezechilibrate, ușor colorate și nesigure. După un timp am început însă să observ că sub autoritatea și energia Life nu e prea multă muzică, că bass-ul, deși puternic, scurt și controlat, nu e foarte detaliat, că și pe frecvențele medii sunetul e cam sărac, un pic șlefuit, fără suficientă textură, iar claritatea vine pe fondul unui caracter un pic prea bright. Summit Box, cu toate defectele lor, sunt mai bogate timbral, mai muzicale și în final mai echilibrate și mai odihnitoare la drum lung.
Dacă păstrăm Dual CV 120 și schimbăm cd-player-ul cu cassette deck-ul Yamaha KX-393 sau cu tuner-ul Dual CT 18, observăm o imbunătățire simțitoare în textura, rezoluția și corpul frecvențelor medii ale incintelor Transonic Life. Astfel, diferența față de Summit Box se mai reduce.
_______=> În comparațiile cu boxele Philips 22RH426, Transonic Life au arătat un bass mai bun, mai consistent și mai de impact, dar asta și pentru că la Philips 22RH426 frecvențele joase sunt, în general, sub-reprezentate. Life TL 400 sună puternic, autoritar, clar, controlat, dar nu au paleta timbrală și muzicalitatea Philips-urilor. Astfel, deși pot plăcea, Life nu seduc, nu au farmec, spre deosebire de Philips 22RH426.
_______=> Într-o altă comparație, Life TL 400 vs K+H Telewatt SL 35, boxele de la Klein und Hummel au dat clasă, la toate capitolele, în fața mai modestelor Life Transonic. Receiverul Wega HiFi 3121 s-a potrivit foarte bine cu incintele K+H, cântând foarte bine de pe mai multe surse: Philips CD 460, cassete deck Yamaha KX-393, pick-up Wega 3420. Și pe amplificatorul Dual CV 120 distincția între K+H și Life a fost evidentă, chiar dacă potrivirea acestuia cu K+H Telewatt SL 35 a fost mai puțin strălucită decât la receiver-ul Wega.
_______
_______
_______În final, Transonic Life TL 400 ar putea fi niște boxe potrivite pentru mulți sau niște boxe mediocre pentru unii. Însă, pentru oricine e preocupat de sunet, Transonic e doar un pas ce trebuie depășit.

Poze si date tehnice aveti aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... fe-tl-400/

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Music Hall HSV2002

_____Acest amplificator a apărut sub diferite nume, pe mai multe piețe audio. La origine este un Sherwood S-702CP, fabricat în Korea și rebrand-uit pentru piețele europene sub diferite alte denumiri: Frey 9303, Eagle A7600, Bayreuth Concerto HSV9165, Music Hall HSV2002.
_____De ce au făcut cei de la Sherwood un asemenea efort de marketing? Au crezut ei că au o sculă atât de bună încât să pornească cu ea cucerirea magazinelor audio din Europa? Puțin probabil. Mai degrabă au încercat și ei nișa deschisă de echipamentele audio japoneze, care au pătruns pe piețele europene cu prețuri competitive și specificații superioare în prospecte.

_____Ca sunet, Music Hall HSV2002 nu mi-a lăsat o impresie prea bună. K+H Telewatt SL 35, Summit Box 270/1, Philips 22RH426 sunt boxe care mie îmi sună binișor în anumite combinații, dar care nu au cântat la fel de bine alături de Music Hall, oricâte surse am încercat. Amplificatorul s-a potrivit ceva mai bine cu niște boxe contemporane lui, tot de proveniență asiatică, Transonic Life TL 400. A rezultat un sunet controlat, musculos, nu neapărat muzical sau rezolut, dar cu suficient corp și substanță.
_____Impresia mea este că Music Hall nu se potrivește cu boxe ușor de mișcat, sensibile, și pare mai potrivit sarcinilor mai dificile, boxelor mai închise. Dați-i difuzoare de la sfârșitul anilor 70, nu de la începutul lor. Oricum ar fi, aș zice că muzicalitatea și bogăția timbrală / rezoluția nu sunt punctele tari ale acestui amplificator.
_____Preul de doză s-a dovedit cel mult mediocru, dacă nu dea dreptul prost, în combinațiile probate de mine, cu pick-up-uri Dual: 1218, 1219, CS455.
_____Ca de obicei, câteva specificații tehnice si fotografii găsiți aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... usic-hall/

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by momolo »

Vazand poza imi aduc aminte ca am si eu unul din asta, argintiu, construit pe exact aceeasi platforma, schimbat doar scrisul si desenul la butonul de volum (si pe argintiu arata mai bine. E tot cu manere, identic). Nu tin minte sub ce denumire este, poate "EAGLE", dar chiar nu retin decat ca nu e Japan, deci este Koreea. Si imi aduc aminte ca l-am luat ieftin din talciok, merge perfect, pare foarte rezistent, solid si parea (ca impresie, asa imi aduc aminte) ca il pot lasa aprins tot anul si nu va pati nimic. Dar nici pretentii audiofile nu se pot avea. Il pusesem la un TV cu niste boxe Schneider cam din aceeasi perioada si pe voce era foarte inteligibil, deci bun la TV. Am ramas cu o impresie pozitiva, evident ne-audiofila. La pretul cu care se vinde mi se pare prea bun. Azi si chiar de multa vreme nu se mai construieste nimic atat de solid. L-as vedea ca amplif tip "magar de carausie", adica la TV, in curte, sopron, prispa, gradina, la bucatarie.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Mi-a lasat si mie aceeasi impresie: pare construit ca un tanc si nu mi-l pot imagina defect. De fapt, din putina mea experienta, amplificatoarele facute in anii 70 in Japan/Corea pentru piata germana sunt facute pe viață. Spre deosebire de multe amplificatoare germane, mult mai muzicale, dar atat de stricacioase.

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Boxe Dual CL 18

_____Dual a fost o firmă audio germană recunoscută pentru pick-up-urile sale. Printre pasionații de scule vechi, sunt și câțiva care laudă unele modele de amplificatoare Dual.

_____Boxele lor sunt mai puțin (re)cunoscute. Primele incinte Dual au apărut în 1963: CL 1 și CL 2, cu una, respectiv două căi. CL 3, primele Dual cu trei căi, au fost fabricate în 1965. CL 3 aveau un bass de 25cm, medii și înalte tip calotă, de câte 10 cm, și costau 234 DM.
_____În 1966 au apărut: CL 4, CL 6, CL 7, CL 8, toate pe 2 căi.
_____Următoarea generație de incinte, apărută în 1969, avea în componență: CL 14, CL 15, CL 16, CL 17 – pe câte două căi, respectiv CL 18 și CL 20 – pe trei căi.
••• CL 18 aveau 3 difuzoare, bass de 25cm, medie de 13cm, înaltă de 6.5 cm și costau 276 DM.
••• CL 20, vârful de gamă, costau 396 DM, aveau tot 3 căi, dar 4 difuzoare: bass de 25cm, două medii de 10.5cm și o înaltă de 2,5cm.

_____Alte vârfuri de gamă de la Dual în 1969 erau: pick-up-ul Dual 1019 cu doza Shure M 75 (374DM) și amplificatorul CV 40 (494DM).

_____M-au atras la boxele Dual CL 18 difuzoarele “vintage”, relativ mari, cu calotă din hârtie. Mi-a plăcut și aspectul cutiilor: clasic, sobru, dar elegant.


Date tehnice:
1969 - 1971
25-20.000Hz, crossover frequencies 1500 / 8000 Hz
40/50W, 4 Ohmi
3 căi, bass 25 cm, medie calotă 13 cm, înaltă 6.5 cm
59x33x22 cm, 11.6Kg
price in 1969: 276DM


Despre sunet
_____Am ascultat și testat boxele Dual CL 18 cu amplificatoarele Dual CV 120 și Music Hall HSV2002 și cu receiverele Wega HiFi 3121 și Grundig RTV 600. Ca surse am folosit: Philips CD 723, CD 753, CD 460 (CD player-e), Yamaha KX-393, Kenwood KX-7030 (cassette deck-uri), Dual 1218 și Wega 3420 (pick-up-uri), Dual CT 18 (tuner). Am comparat Dual CL 18 cu boxele: Summit-Box 270/1, Klein & Hummel Telewatt SL 35 și cu niște cutii cu difuzoare DIY.


Cu amplificatorul Dual CV 120
_____Dintre amplificatoare, Dual CV 120 (1972) este cel de la care aveam oarece așteptări în ceea ce privește potrivirea cu boxele Dual CL 18 (1969). Nu a fost chiar așa.
_____Comparând boxele Dual CL 18 și Summit-Box 270/1, pe amplificatorul Dual CV 120, diferențele s-au simțit, în primul rând, din cauza echilibrului diferit în spectrul de frecvențe. Dual CL are un accent mai mare pe reprezentarea frecvențelor bass-ului de sus, deci un sunet mai gros, cu mai multă greutate, dar și mai înfundat. Summit au media mai în față și sună mai deschis și mai aerian. Pentru a atenua cocoașa din bass-ul de sus și implicit problema liniarității la Dual CL 18, e nevoie de o sursă potrivită alături de Dual CV 120. Din ce am încercat eu, cel mai bine s-a descurcat pick-up-ul Wega 3420, care a adus echilibru, a deschis și a dinamizat sunetul boxelor Dual. Mențiune onorabilă și pentru deck-ul Yamaha KX-393.
_____Timbral, Dual CL 18 s-au prezentat destul de bine, aproape de Summit Box. Ca să-mi fac însă o idee mai clară despre calitatea timbrului boxelor Dual, le-am ascultat în comparație cu niște cutii (Siemens) cu difuzoare (medie ovală Telefunken). Cutiile Siemens au multe probleme, nu au bass, nici înalte suficient de prezente, colorează sunetul, dar mediile Telefunken, puse pe direct, fără filtru, prezintă o muzicalitate, un timbru și o naturalețe foarte bune în prezentarea unui cvartet clasic de coarde. Dual CL 18 nu au avut nici o șansă în această comparație pentru care am folosit doar muzică clasică de cameră. Așadar, timbral, Dual CL 18 au calitate, pot plăcea, dar nu strălucesc.
_____Revenind la comparația Summit Box 270/1 vs Dual CL 18 pe amplificatorul Dual CV 120, aș zice că, per total, grosso modo, Dual CV 120 e mai potrivit pentru boxele Summit decât pentru Dual CL 18, pe care parcă nu reușește să le deschidă suficient, să le dea destul aer, făcând complicată alegerea sursei.

_____La o altă comparație de boxe pe amplificatorul Dual CV 120, Dual CL 18 au fost clar surclasate de Klein & Hummel Telewatt SL 35, la toate capitolele sunetului. Dual CL 18 au sunat mai sărac timbral, mai puțin rezolut, mai închis, înfundat, neliniar, dezechilibrat și, per total, mai puțin plăcut. Diferențele s-au văzut foarte bine pe sursele: Dual CT 18 (tuner), Yamaha KX-393 (cassette deck), Wega 3420 (pick-up), Philips CD 460 (CD player). Dintre surse, CD playerele au sunat cel mai puțin bine, reducând diferențele dintre boxe și uniformizând sunetul în jos, aducându-l spre un fel de cel mai mic numitor comun.


Cu receiverul Wega HiFi 3121
_____Wega HiFi 3121 s-a descurcat mult mai bine cu boxele Dual CL 18 decât a reușit Dual CV 120. Cu Wega a fost și mult mai ușor de găsit o sursă care să facă să cânte boxele Dual CL 18. Bine s-au potrivit pick-up-ul Wega 3420 și deck-ul Yamaha KX-393. Onorabil s-a descurcat și Philips CD 460 (lampizat). Dual CL 18 au prezentat în aceste combinații un sunet destul de corect, fără probleme evidente de rezoluție, echilibru sau liniaritate, suficient de aerisit și deschis, plăcut timbral și cu destulă putere de seducție. Comparând în aceste sisteme Dual CL 18 cu Summit – Box 270/1, boxele Summit sună în continuare ceva mai deschis și par mai responsive, mai sensibile și un pic mai bogate timbral pe medie, dar se poate justifica și preferința cuiva pentru sunetul mai corpolent, cu mai multă greutate, cu mai mult bass (de sus) al Dual CL 18. Contează aici gusturile în sunet, cât și muzica preferată.
_____Mai mult decât atât, alături de receiverul Wega, Dual CL 18 s-au descurcat onorabil și la comparația cu Klein & Hummel, care sună în continuare mai bine per total, dar diferențele nu mai sunt așa mari și rușinoase pentru boxele Dual, cum s-au făcut pe amplificatorul Dual CV 120. Așadar, receiverul Wega 3420 s-a dovedit o amplificare potrivită boxelor Dual CL 18.


Grundig RTV 600
_____Impresia pe care mi-a făcut-o acest receiver vintage de la Grundig este că s-ar potrivi unor boxe cât mai simple, cu una, maxim două căi, cât mai sensibile și ușor de condus.
_____Pe Dual CL 18 nu a reușit să le facă să cânte aproape de potențialul lor maxim, indiferent de sursele probate, rezultând un sunet simpatic din punct de vedere timbral, dar prea laid-back, prea leneș, cam închis, fără suficientă viteză, dinamism și impact, fără zvâc.


ELTRA 1024 (lămpi)
_____Dual CL 18 au sunat cel mai bine în compania amplificatorului pe lămpi Fona/Eltra 1024 (https://www.radiomuseum.org/r/eltra_1024.html" onclick="window.open(this.href);return false;) cu o sursă cassette deck Yamaha KX-393. Sau poate nu „bine” e cuvântul cel mai potrivit, ci seducător. Un sunet plin, cărnos, dar și cursiv, cu fluiditate. Unitar, organic. Poate nu neapărat foarte corect sau rezolut, dar cu o anume naturalețe și un firesc, care, deși îți sunt atât de cunoscute, te surprind tocmai pentru că le auzi atât de rar. Există în acest sunet suficientă liniște, destul aer – respirația lui e largă, naturală. În final, un sunet pentru bucuria muzicii, care te face să uiți de teste și comparații.
_____Întrerupând exercițiul de admirație și fâcând o analiză mai atentă, se văd și punctele slabe. Deși foarte plăcut, sunetul nu e foarte rezolut și nici neapărat corect, neutru, lipsit de colorație. Deși bogat, nu are neapărat sondstage. Nu poate nici dezvolta presiunea necesară pasajelor complicate orchestral, nu are suficient suflu – e vorba totuși de niște boxe relativ mici. Nu e nici polivalent – nu se pricepe la rock-ul supărat, la metalele grele.
_____Foarte importantă este și sursa, căci după ce am înlocuit banda cu vinyl-ul sau cd-ul, Fona și CL 18 nu s-au mai bucurat de același succes.
_____Fona/Eltra are preu phono doar pentru doză ceramică. Eu l-am încercat cu pick-up-ul Wega 3420 (doza Shure DM103 M-E) și un preamp Dual TVV 47. Combinația n-a fost rea, dar nici foarte bună. Aici mai am de muncă, trebuie să-i găsesc lui Fona un sistem preu&pick-up potrivit.
_____Alături de Fona, CD-playerele pe care le-am avut la dispoziție mi-au stricat buna dispoziție și au făcut complet uitată vraja benzii.


Concluzii
Contează foarte mult să le găsești boxelor Dual CL 18 sistemul potrivit. Accentul pe bass-ul de sus le poate face să sune neliniar sau înfundat, leneș, închis, insuficient de rezolut. De aceea au nevoie de un sistem care să le deschidă, să le dea aer și să le pună în echilibru. Potrivirea unui altfel de sistem, nu e un lucru ușor de făcut, cere timp și mai multe încercări, dar merită efortul, căci te pot bucura și ai ce învăța de la ele, mai ales dacă ești la început de drum în ale sunetului.

Dacă doriți să vedeți și ceva poze cu aceste boxe, inclusiv cu interiorul lor, găsiți pe blogul meu, aici: https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... ual-cl-18/

Mulțumesc!

Post Reply