Amu, depinde ce amprenta si calitate acustica erau dispuse sa aiba in 1980 electrostaticele (la STAX, multi chiar lauda acum modelele vintage Pro).. in comparatie cu un DT 880 (in cazul lor conteaza mult impedanta, cel putin la noile modele), doar componentele pot avea evolutii sau regrese, nu ?! (Nu cred ca existau atunci in Romania asa ceva, prin odai si pe mesele noastre pline de bibelouri si cutii de bere colectionate, doar in studiourile radio TV, e posibil)..
In acest moment sunt produse modele DT880 cu 3 impedante diferite, la 32, 250 si 600 ohmi si un 880 Pro..Un Beyer va avea rezultate cu un amplif cald, pe lampi, ele avand un sunet clinic, strident pe plaja inalta.
Printul electrostaticelor este o editie limitata de numai 300 de exemplare, Sennheiser Orpheus HE 90 (6500 $ in 1995), pret de catalog tot cu amplificator all tube (HEV 90) ajungea la 13__16.000 $, dar care acum nu se mai produce, iar printesa lor este STAX Omega SR 009, cca 5000 $ (fara driver). Majoritatea meseriasilor considera cea mai buna amplificare ptr un SR 009, ar fi un Blue Hawaii SE (5__6000 $) sau WooAudio WES (5000 $), ambele pe tuburi !
Sunt voci care afirma ca de ex. Omega 007 MK2 (2500 $), poate fi condusa cu rezultate rezonabile si de un driver SRM 323 S (solid state, de care detin si eu). Acest driver lucreaza cu tensiuni f. mari, de 580 V ! (PRO bias).
Un tester profesionist intr un review, relata ca sunetul lui Omega 009 angajat cu surse si drivere de calibru, se aseamana cu cel a unor boxe de peste 20.000 de euro, ca si transparenta, textura sonora, naturaletea si supletea mediilor si inaltelor, avand si basi pe saturate (arhisuficient ptr buzunarele noastre
).
Numai standul din lemn facut special pentru un Orpheus, costa nainte 1000 de dolari, iar un stand ptr STAX, care se fac exclusiv din lemn virgin din paduri japoneze, costa 100 euro.
___________
Ca tot s a vorbit aici de basi si veridicitatea unui concert live..Se stie ca armonicele campurilor de joasa frecventa sunt profund daunatoare organismului uman, in unele cazuri speciale, ele fiind mortale, folosindu se si la torturi !
Personal, in tinerete umblam in draci dupa acei basi si dinamica imensa..acum cel putin la cateva concerte la care am fost in ultimul timp, mai ales cele cu muzica house si bere bruna, daca nu stateam la o distanta apreciabila, m i se coboara inima din piept. La un concert cu Phoenix pe stadionul din Jassy, undeva prin anii 90, stand la nivelul ierbii la cca 60 de m de scena, imi venea efectiv sa vomit ! Dati le ncolo de ..frecvente joase si basi cu volum, oricum vor fi distorsionati..
Un instrument clasic pe coarde sau de suflatori (viora, violoncel, clarinet, flaut..numai zic de orga!) te bucuri de acustica sa, doar la o distanta de minim 5__7 m, fiind intr un spatiu inchis. Nu degeaba, nobilimea la concertele simfonice cu coristi, au locurile lor asigurate exclusiv in loje.
...Ca nota informativa amuzanta, cu okazia invadarii in 1989 in Panama a trupelor speciale americane, la arestarea dictatorului Noriega, celor de la CIA le au venit ideea de al scoate din bunkerul sau, cu ajutorul a..2 piese cu Deep Purple (Child in time si Highway Star) ambele amplificate la mii de wati ! Ei stiau ca beizadeaua cela de Noriega, nu suporta muzica rock...
Cand te maturizezi acustic, vei cauta doar naturalete si muzicalitate, de asta si tuburile sau amplificatoarele de clasa A, au un potential mare la vanzare.
Personal, la reproducerea muzicii prefer sunetul si fiabilitatea unui amplif A cu tranzistori bipolari, pentru transparenta, vivacitate si un bass controlat, articulat, nu lalau.., legat la un cd player avand valve (cat mai multe) in bufferul analogic, asta ptr. un timbru viabil al instrumentelor, tonuri placute, fluiditate si muzicalitate.