VTP wrote:De atunci se contura ideea ca astfel de amplificatoare se "caleaza" cel mai bine pe incinte cu SPL cel putin mediu.
Realizarile industriale de varf cum era si este (cat a mai ramas) si Luxman se adreseaza, prin pret, celor care-si permit inclusiv incinte potrivite.
Un etaj final cu un singur tranzistor, in clasa A, cu o putere utila in jur de 2-3 W max. se poate utiliza f.f. bune cu incinta cu SPL de min. 92-93 dB/W/m ( verificat din experienta proprie ).
Se prefigureaza astfel si calitatile incintei pe langa un SPL consistent: incinte cu suprafata radianta mare, difuzoare cu echipaje mobile usoare, filtre minimaliste, de evitat bookshelfurile (pe care, multi constructori de renume nici nu le au in vedere ca incadrabile ca incinte acustice ).
Asta tot spun si eu in posturile de mai sus, mai ales ca am avut ocazia sa ascult diverse comfiguratii, chiar sa testez la mine acum mai multa vreme unul din noile modele Luxman (ma refer la ultimul deceniu), adica exact despre ceea ce se discuta in prezentul topic.
Eu am constatat practic (atat cat am putut) ca variantele AB sunt mai "vanoase" decat variantele A, ultimele avand nevoie (din punctul meu de vedere format practic) de incinte acustice din zona mai sensibila si cu atat mai putin acele cutiute minuscule cu SPL scazut, unele cu filtre complicate, denumite bookshelf. Practic am avut ocazia sa audiez in anumite configuratii doua variante noi in clasa A, unul mai mic, cel aflat acum in discutie cat si cel mai (asazis) mare. Mai ales cel mic s-a dovedit incapabil sa se descurce cu sarcini dificile, recte "boxutze halitoare", avand nevoie (in opinia mea) de exact ce spune
VTP acum, incinte greu de gasit in oferta clasica a pietei chinezofile.
Constatarile mele sunt in totala opozie cu aburelile si aberatii scrise pe acest forum (sper nu pentru multa vreme) de
RaimondAudio, recte
Greierasul care nu a vazut si nu a pipait niciodata un Luxman nou (si ma indoiesc ca a vazut un 550 vechi), care nu a vazut nici o schema a modelelor noi
deoarece nu are de unde, schemele acestora fiind total secrete, dar care isi da abundent cu pararea aici pe un forum fara profil tehnic. Ca o paranteza, stiu de ce nu scrie aceleasi aberatii pe
http://www.elforum.ro/" onclick="window.open(this.href);return false; , acolo ar fi pulverizat din prima secunda deoarece in acel loc ar avea deaface cu oameni care chiar stiu sa citeasca o schema electrica si chiar stiu teoria in electronica. Aici insa deranjeaza din mai multe cauze, lipsa de bun simt (nu-ti dai cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosti), abordarea semidoct-tehnologica ca de literatura SF destinata unui public atehnic insa in contrast cu linia acestui forum (mai putin tehnic), etc.
Pentru toate acestea ii dau un avertisment, daca mai continua, out!
Revenind la Luxman-ele noastre moderne (care sunt total diferite constructiv de cele vechi, posibil pastrate totusi anumite principii pe schema originala din anii 70, insa de aici si pana la cum suna e o cale cosmica), deci revenind, in opinia mea dupa ce am ascultat mai multe gasesc urmatoarele concluzii:
1. pe langa ce a spus
VTP (foarte bine punctat) percep variantele in A ca fiind mai intepate, mai pe inalte, cu mai putina "vâna" dar mai fine, sunetul imi pare mai rotund si mai fluid si per total par muzicale insa pot genera dureri de cap in suma cu boxe rezolute dar complicate, greu de condus, cauza pentru care nu raspund bine in banda de jos (un semn general al lipsei de control). Sincer, nu am auzit nici o combinatie fericita cu modelul in A de putere mai mica si doar o combinatie buna cu modelul in A de putere mare, recte niste boxe germane cu sound de factura mai dark, bas extrem de solid si filtre nu atat de complicate ca modelele de incinte superioare. Mai pe scurt, genul asta de amplificator mi se pare mai potrivit cu boxe vintage anii 70, difuzoare cu membrana (preferabil de hartie) usoara, suprafata radianta cat mai mare, filtre nesofisticate stiind ca valoarea SPL nu este
in practica nici un indiciu asupra usurintei cu care se poate pilota incinta acustica (am intalnit boxe cu SPL chiar si de 97dB care prestau dramatic mai bine cu o amplificare de 1000W si 65 kile decat o amplificare de 100W si 10 kile care nu reusea sa le piloteze in ciuda teoriei care spune ca puterea este super suficienta, boxele de genul asta avand nevoie de aproximativ 1W cu peak-uri la nici 10W ca sa-ti faca urechile terci intr-o camera de marime medie)
2. variantele in AB sunt mai "umane" la sunet, mai putin rezolute si din aceasta cauza pot deveni mai muzicale, au o capacitate mai buna de a pilota incinte complicate si trebuiesc potrivite cu alt gen de boxe, de data aceasta mergand ok si variante rezolute, genurile tipatoare si posibil mai complicate, mai greu de pilotat.
3. nu le-as cataloga in functie de clasa de functionare mai ales ca in fapt am dubii despre aceasta clasa A la solid state ca ar fi cu adevarat o clasa A autentica, poate mai degraba o clasa AB cu partea de A mai mare decat un AB clasic. Valabil si la alte branduri celebre si se poate verifica foarte usor cu un ampermetru - daca acesta sta fix orice ar face amplificatorul, avem clasa A pura, daca ampermetru inregistreaza un consum variabil, nu mai avem clasa A pura.
4. sunetul depinde de foarte multi factori, doar unul fiind clasa de functionare. Si mai cred, daca ai realiza modelul L-550 din anul 1981 cu piesele actuale (chinezofile) ar suna cu totul si cu totul diferit de cel original. Si mai cred ca nu exista piese (electronice) bune la modul absolut, mai degraba exista piese proaste (deoarece sunt facute cu mare economie sa iasa ieftin) si piese nepotrivite. Toata isteria haudiofila cu piese "nobile" frizeaza absurdul, recte prostia omeneasca, o exagerare inutila. Exista fara indoiala un efect, conteaza cand pui componente bune cu parametrii stabili si in standard, dar in domeniu se exagereaza. Problema pleaca de la mutarea productiei in China din ratiuni de costuri. De la o vreme nu s-a mai urmarit decat profitul, banul, costurile si cum exista infinite cai sa pacalesti consumatorul (in majoritate prost ca oaia de turma) s-a ajuns la situatii limita, calitate foarte scazuta, fiabilitate mica.
Dealtfel scaderea fiabilitatii a fost si aceasta o politica de marketing, daca aparatele ne-ar tine o viata, producatorii ar da faliment. Practic la inceput se cerceta cum se face o piesa mai buna, nu conta cat costa si ce materii prime sunt necesare, erau si vremuri cand aceleasi materii prime (...daca nu chiar mai multe cantitativ) se raportau la jumatate din populatia Globului actual (anii '70), dupa aia s-a cercetat cum sa facem acea piesa mai ieftin si la urma s-a ajuns sa se cerceteze cum sa facem piesa respectiva foarte ieftin si sa reziste fix 5 ani sau cat e perioada de garantie. In acest moment a aparut piata "pieselor nobile" (ca si in domeniul alimentar piata ecologica), practic piese ceva mai putin compromise cu gandul la alea din trecut. Si cum legile fizicii nu sunt subiect de tocmeala, oricata tehnologie avansata ai avea, exista un prag fizic sub care scade si calitatea dar si fiabilitatea cu o consecinta directa in domeniul audio, scaderea calitatii audio.