Sa-l stapanesti sanatos! Ca dotare phono e un pas mare inainte.
gabip wrote:Din pacate "amendeaza" inregistrarile de proasta calitate si placile uzate.
in opinia mea un sistem bun nu trebuie sa amendeze discurile paraite si asazis proaste.
Dimpotriva! Un sistem bun trebuie sa cante Muzica pana si din cele mai paraite si ticaloase discuri! Asa cum am spus mereu, discurile sunt in majoritate bune, noi nu avem intotdeauna cu ce le asculta.
Un sistem bine potrivit nu va scoate in evidenta paraiala si nici "discurile proaste", dimpotriva, permite (re)descoperirea multor discuri considerate inascultabile pana atunci. Cel mai bun indiciu ca sistemul este prost alcatuit este atunci cand incepi sa crezi ca poti asculta putine discuri din colectie deoarece astea sunt "singurele care merita". Nimic mai gresit, este tocmai invers! In acel caz sistemul e prost! Deoarece discurile, orice am face noi, sunt si raman in majoritate... bune!
Insa a ajunge la acest rezultat nu tine numai de aparatura. Cel mai mult conteaza potriveala (matchingul) intre doza/brat, doza/pre phono, doza/cablu/pre phono, cabluri in general inclus cele de curent, pre phono/amplificare/boxe.
In primul rand trebuie plecat de la sursa. Doza/brat/tabla nu trebuie sa scoata in evidenta paraiala ci muzica. Se poate discuta de un raport muzica/paraiala. Astfel, exista sisteme audiofile ("haudiofile") care au rezolutie, au "scena", au si "aer" si le au pe toate (aparent si fals) insa parca ar citi defectele cu o lupa imensa si astfel paraiala e mai mare ca muzica. Pentru astea, ca sa mearga instalatia trebuie discuri "speciale", adica noi si virgine. O aiureala deoarece pana si astea noi paraie, ba unele o fac scoase din tipla! Asta este exemplul de "sistem haudiofil de care te doare creierul" (adica o "minune pe care daca o asculti ceva mai mult te apuca durerea de cap si iti vine sa te lipsesti. Nu spun ca sunetul trebuie sa fie o lesinatura de adormit, spun doar ca noi ar trebui sa discutam mai mult despre muzica si mai putin despre "sunete". Unii se pare... asculta "sunete" si nu muzica!).
Initial scoterea paraielii din muzica pare o misiune imposibila.
Pe locul doi (dupa matchingul doza/brat/tabla si gasirea dozei, unele doze scurma mai adanc si mai indiscret, adica redau paraiala din strafunduri) ar fi cablul phono. Gasirea acestuia implica eforturi deosebite. Trebuie incercate cat mai multe sarme la care conteaza inclusiv lungimea sau cum sunt lipite la mufe (un coaxial simplu se poate lipi in doua feluri, un coaxial dublu, adica balansat se poate lipi in trei feluri, etc). Aici nu conteaza cablurile audiofile nobile si pe bani grei, conteaza gasita SARMA "fermecata" pentru combinatia respectiva. Poate fi si o sarma umila de "doi lei". Defapt sarma nu e "fermecata" la modul general si nu se comporta la fel in toate cazurile, in alte combinatii "sarma fermecata" ar putea avea neajunsuri, chiar sa sune prost. Deci nu exista sarma buna la modul universal absolut, ce mi-e bun mie s-ar putea sa nu-ti fie bun tie.
Dupa sarma, pe locul trei vine preul phono. Se pare, daca phono nu se descurca perfect cu frecventele ultrasonice, atunci se va auzi paraiala mult mai evidenta orice ai face. Conteaza si modul in care montajul se descurca cu ultrasonicele. Unele sunt lente, altele rapide, altele prea rapide. In electronica totul e un compromis si in final conteaza echilibrul, deci nu trebuie sa fie nici prea/prea si foarte/foarte. La capitolul asta situatia nu e asa critica, se mai poate aranja, "coafa" din cablaraie si tabla, dar e bine de avut un preu cu adevarat capabil (in sensul bun, nu in sensul rau).
Dar intr-un final sursa e cea mai importanta, adica tabla (cu doza, brat si sarme). Evident, e important si pe ce asezi tabla. Sunt importante multe amanunte pentru un audiofil dornic de a stoarce cat mai multa calitate din discuri. Si se poate! Discuri despre care, repet, spun ca-s in cea mai mare parte.... bune sau foarte bune! Atunci cand incep sa-ti placa mai multe din colectie, abia atunci incepi sa ai un sistem bun! Invers... e invers.