Remoteviewer1, imi cer scuze, eu unul numai inteleg nimic ! Zilele trecute notai>>...Cred ca sunt prea incantat, dar vreau sa zic ca incepand din ziua respectiva hobby-ul audiofil a luat-o in alta directie. Trebuie ascultate vorbele din batrani, vinilul si lampa sunt sfinte. Vreau sa spun ca sistemele mele actuale (pickup vs cd) sunt total diferite si la nivele calitative apropiate(cu toata ca diferenta dintre valoarea pe piata este incredibila, nu vreau sa divulg secrete ale meseriei, insa perceptia asupra cheltuirii banului in acest hobby mi s-a schimbat total). Un pickup mediu din anii 70 este la nivelul (nemodificat, asa cum este in starea lui nativa) unui cd-player de cateva mii de euro la pret de lista. Scara de multiplicare a pretului poate sa ajunga si la 1 la 40 (asta e un bonus pentru cei ce au rabdare sa citeasca aceasta dizertatie).....
Acum scrii, ca NU esti multumit de discurile achizitionate de la Deutsche Grammphon sau EMI, ca doza nu e cea buna, sunetul de pe table e sters, anemic, o sibilanta la greu...
Adevarul este ca in lumea vinyl lor, calitatea inregistrarii discurilor este foarte variata. Am avut pe mana discuri de la Atlantic sau Polygram de o calitate mediocra, in schimb exemplare de la Opus, o casa ce reprezinta pe vremuri partea slovaca din Cehoslovacia si Eterna editii DMM, o casa din Germania de est, sunau cristal, dand clasa multor capitaliste..
Cu aceilasi pick up al meu, cu aceiasi doza, am dat peste exemplare formidabile in special discuri americane, englezesti si frantuzesti cu un sunet de zile mari, dar si discuri terminate, rebuturi inca de sub tiparnita, in special reeditarile, care aveau un volum inadmisibil de mic! Daca va spun ca odata, am avut ghinionul sa desigilez un LP nemtesc care nu avea stantate pe una din fetze, rilele..
Pe vremuri se produceau acele combine cu boxe incluse si sunau foarte bine. Erau o solutie completa! Am avut o combina Schneider, cu un pick up DUAL inclus, casetofon si boxe. Discurile se auzeau excelent, in schimb casetofon era fara pretentii.
Avand si eu un dor nestins de un analog, zilele trecute am ascultat la cineva pe o tabla vintage Bang and Olufsen, o parte din tetralogia Inelul Nibelungilor, de Richard Wagner, in interpretarea lui von Karajan, unde apareau printre altii si marii meseriasi antici, D. F. Dieskau si Jon Vickers.
Editia Deutsche Grammophon, West Germany ! Interpretare splendida, in schimb sunetul avea o sibilanta la voci prezenta, un sunet prozaic si spalacit. Nu am cazut deloc pe spate! Nu m as mira sa aflu, ca transferul digital pe 20 bit sa fie superior editiei analogice !
Comparativ am cerut sa m i sa puna, un disc cu chitaristul de jazz Volker Kriegel, editat de Amiga, o alta casa din RDG. Acesta a sunat majestos si cristalin.
Contrar legendelor trancotare, multe din discurile produse in fostele tari socialiste sunt bune, o exceptie fiind Romania si Bulgaria! Supraphon, Opus si Hungaroton, aveau editate multe cd uri, inainte de 1989, in vreme ce in Romania lumea se intreba cum ar fi aratat acel compact, in timpul asta disperand si de foame..Dar si discurile romanesti sunau bine pana prin in anii 70..
Din cealalta parte, in lumea digitala, am si eu vreo 35 albume de la Patefonul nemtesc, multe reeditari ADD a unor albume de referinta din muzica clasica, cum ar fi de ex..Carlos Kleiber Beethoven 5 si 7, Kleiber cu Brahms 4 si Requiem ul de Brahms cu Karajan, edita 2002. Calitate foarte valoroasa interpretativa, in schimb masterizarea digitala este placida, mediocra.
Poate iar o sa radeti de mine, dar cele 2 cd uri Electrecord AAD, cu corul Madrigal pe care le am, suna neasteptat de bine, vocile solistilor suna clar, rotund, analogic, NU au sibilanta intalnita pe unele discuri de la nume celebre audiofile, par esample ECM..Albumul cu Colinzi aparut in 1990, este manufacturat tocmai in Anglia.
Ieri mi am pus Sonatele si Partitele de Bach cu Rachel Podger, vol 1 si vol 2 de la Channel Classics, v am mai povestit eu de dansa..De la primele masuri ale viorii, pur si simplu ramai interzis, asa de bine sunt inregistrate aceste 2 discuri. Cu mana pe inima, va spun ca sunt cele mai bune inregistrari din cele 350 de discuri ale mele din rafturi. O rezolutie a viorii incredibila, un volum si balans perfect.
Ptr o comparatie imediata, mi am pus si cateva franturi cu Hilary Hahn, ed. Sony si Y. Perlman la EMI. Pai, nu am mai avut rabdare sa ascult 2 piese cu ei doi! Numai mergeau..Asa ptr echilibrarea spiritului, mi am pus intre casti si a 4 editie pe care o am, cu Viktoria Mullova..ea a fost in masura sa mai indulceasca situatia..
Inca o data precizez, ca aici vorbesc strict de redarea sonora a celor 4 albume, si NU de interpretare, in toate cazurile ele fiind admirabile. Pana la Podger, discurile SUNA bine..
Deci si pe cd uri, variabilele pot fi multiple.
Daca tot e vb de un forum audiofil, mi am luat notite din prezentarea discurilor laudate, sa vad si eu cu ce a fost facuta minunea !
Stateau notate doar atat>Microfon Bruel and Kjaer 4003, Preamplifiers Prism DAD Genelex, convertor Pyramix si un sistem earspeakers alcatuit din headphones Audiolab si AKG 1000.
Bruel and Kjaer, e o companie daneza multinationala de inginerie electronica, aparuta in 1942, in plin razboi. Convertoarele Pyramix le am intalnit notate pe toate discurile bine inregistrate ale mele, iar legenda AKG 1000, e una dintre cele mai impresionante casti manufacturate vreodata, din pacate azi scoasa din productie. Chiar, de ce