Nu e nevoie de off-topic, discutam aici deoarece intamplarea a facut parte din Festival (si releva cam la ce nivel este o parte din publicul autohton....iar noi visam la sali de concerte!...)
El, unul uscativ, parea bine intretinut, cu bani multi, toale scumpe dar nu "de gala", mai mult de "fitze", varsta cam la peste 55 dar se tinea bine. Dupa aspect parea sa fi venit cu un "jipan" mega scump si sa-si faca cumparaturile prin Dubai (desi nu am de unde sti, poate era un simplu luzer jucator la pacanele!). Ea, am zis 30 dar poate avea mai mult, bine intretinuta, bine sulemenita, bine masata, frecata, etc, tzoale in ton cu el, "de fitze" dar nu vulgare (arata bine tipa, pacat ca nu avea si creier!). In cea mai mare parte nu s-a inteles ce au tot discutat dar un lucru a fost clar, discutau despre spectacol nu despre altceva, comentau ceea ce vedeau ca si cand erau la gradina zoologica si priveau la o cusca cu maimute.
Au sporovait non-stop, dupa incepere pe ton mai jos insa el avea o voce foarte percutanta, degeaba incerca sa vorbeasca mai incet.
Cam la 10 minute de la incepere, el:
-
Cine o fi Maler asta ?!
Ea:
-
nu stiu draga, uite la ala ca sta sa cada de pe scaun!
El:
-
Bai ce misto fac astia!
Ea:
-
Ce frumossss !
Tot ea dupa un minut:
-
Ce frumossss !
Din nou:
-
Ce frumossss !
....
El:
-
Uite la ala, uite la ala, ha ha ha ! ii cade instrumentul!
etc.....
In general nu se intelegea ce susoteau. La inceput trancaneau si peste pasajele joase (si au fost destule foarte, foarte pianissimo!) dar la un moment dat m-am intors ostentativ si m-am uitat lung la ei, in special la ea care trancanea dublu. Desi ma zgaiam de la vreo 50 centimetri, ea se facea ca nu ma vede si se prefacea ca priveste inspre scena.
Dupa foarte putin timp, din nou, tranca-tranca, sho-sho, el la urechea ei, ea raspundea dublu.
Ma intorc din nou si ma uit si mai ostentativ (intr-un oarecare moment de respiro al orchestrei). Din nou se fac amandoi ca nu ma vad desi distanta este minuscula.
Din acel moment au inceput sa vorbeasca numai la pasajele forte, el striga in urechea ei.... "foarte fain" e sa auzi pasajele forte cu unul care striga in spate.....
Din momentul in care m-am decis sa le atrag atentia verbal nu am prins nici un respiro la orchestra pana la final (cei din jurul meu pareau sa ignore, la sfarsit mi-am dat seama ca defapt nici unul nu ingnora, doar nu reactionau...).
Se termina Mahler, aplauze (nu era momentul, era prea mare zgomotul) si incepe bisul. La partea asta au tacut din gura, doar cateva "sho-sho-sho" ("-
Ce frumooossss, ce frumooosss!"
).
Se termina bisul, aplauze si iar aplauze, ma ocup si cu "sapuniera" care-i lenesa si nu ma lasa sa "fur" prea multe fotografii din care jumatate sunt miscate (si dupa aia le sterg), se termina tot si brusc el incepe sa tipe gesticuland ca pe stadion spre diagonala salii, undeva in directia coltului scenei:
-
Uitel pe Costel, e frati-miu ! Uitel pe Costel, uite-l ma acolo!!!!
Se intelegea treaba, nu avea cum sa-l auda careva pe atata distanta, era doar o manifestare a ghertzoiului in mijlocul publicului atentionat ca el este "cineva" mai ales pentru ca il cunoaste si il zareste pe un alt "cineva"!
Lumea incepe sa plece si in timp ce ei ieseau din randul lor ii abordez cu voce ridicata, sa se auda tare in jur:
-
Nu va suparati, incerc sa va explic, la genul asta de taraf mare cu oameni imbracati in negru nu se comenteaza in timpul jocului ! (si le arat cu degetul la obraz).
In momentul asta toti din jur (unele fetze cunoscute) izbucnesc in aprobare si comentarii ! (incepusem o mica revolta populara....insa doar eu ramasesem combatantull)
El:
-
Ce maaa, imi faci mie semne la obraz, cine esti tu ma, obositule, nu vezi ca ti-au ramas pantalonii prea mari ! Ce maaa ?! Ce maaaa ?!
Eu:
-
Insist totusi sa va explic, la genul asta de taraf mare NU se vorbeste in timpul cumetriei ! Iar pe internet gasiti regulamentul de comportament la genul asta de spectacole!
Cateva doamne elegante imbracate in negru ma apropau verbal.... Insa, ceea ce am remarcat totusi, lasitatea publicului din jur. Era un tip langa mine pe care-l vad de fiecare data si la alte spectacole era foarte pretentios cu zgomotele din jur, atragea atentia prin gestica, etc. De data asta a stat cuminte, ca si cand nu auzea, probabil si-a dat seama ca cei doi mitocani erau mult prea mitocani !
Insa apare intrebarea - ce poti sa le faci astora ?! Unica rezolvare pe care o gasesc este reactia a mai multi din jur insa de data asta am fost singurul care a reactionat (desi la urma cand am purtat respectivul "dialog" pe ton ridicat, toti din jur izbucnisera in aprobare; in acel moment mi-am dat seama cat de multi au deranjat in jur!!!!).
Nu exista nici o concluzie, doar o constatare - cei care arata (nu stiu si daca au) "
cu bani" sunt cei mai mitocani, cei mai nesimtiti, cei mai frustrati. Probabil este un efect al scarii de valori intoarse cu susul in jos in aceasta tara.....Iar noi vrem sala de spectacole noua !