Splendid concertul sopranei
Sarah Brightman de aseara, de la Sala Palatului!...
O sala plina ochi de public matur, in pofida faptului ca biletele au avut preturi extrem de piperate. Publicitatea insistenta si-a aratat insa roadele (practic, v-ati dat intalnire, cei din Capitala, aproape zi de zi cu Sarah pe cladiri si la colturi de strazi!
)
A avut o mica orchestra de acompaniament, condusa de loialul sau dirijor de ani de zile, batranul Paul Bateman, dar au existat si destule parti pre-inregistrate, dificil de altfel de redat live. Una peste alta, sunetul a fost excelent in opinia mea, potrivit ca volum si sclipitor pe spectrul de frecvente (inaltele ponderate - trianglul suna atat de cristalin -, vocea ei era bine pusa in evidenta, fara sa distorsioneze (si apropo, are o voce grozava chiar si astazi!), in vreme ce basul intervenea discret si placut, un fel de bas inalt, ca sa ma fac inteles.
Pentru acest al doilea leg (primul a fost parca prin februarie...) din turneul sau est-european, Sarah Brightman si-a adaptat repertoriul la cerintele publicului, astfel ca am avut parte de un "greatest hits" grozav, care a uns la inima pana si pe cel mai carcotas. Din noul album "Dreamchaser" a interpretat doar "Eperdu", "A Song of India" si "Closer" (instrumental), in vreme ce au iesit in fata hiturile albumelor "La Luna", "Symphony" si "Eden". Nu au lipsit nici "Harem" ori "The Phantom of the Opera" (in duet cu un tenor de origine turca, desi din ce am inteles ar avea o altfel de cetatenie).
Ma simt fericit la ora cand va scriu aceste randuri, am revazut-o pentru a doua oara, dupa 10 ani, o artista adorabila cu o serie de hituri placute si de neuitat. N-o fi ea cea mai tehnica soprana, dar stie sa se faca placuta iar cantecele ei transmit o emotie unica.
Si tot reascult "Dreamchaser" si mereu il redescopar... un album fenomenal, desi initial nu l-am inteles prea bine! Mi se parea prea linistit, diluat si fara contur. De fapt, ideea este sa inspire visare si de la o auditie la alta mi se pare un material formidabil, aducandu-mi pe undeva aminte de cantecele celebrului trio dream pop Cocteau Twins. Nu cred ca gresesc daca afirm, cu indrazneala, ca peste ani si ani multa lume il va cota la 4 stele, valorificandu-l pe deplin. Si in opinia mea, daca doriti o comparatie pe masura, cred ca "Dreamchaser" este cu mult mai valoros decat mult-premiatul (la vremea lui) "Shepherd Moons " al Enyei! Ascultati ce va spun!...