Silviu, eu abia acum am citit ce ai postat! Impresionant! Imi scot palaria in fata ta!Silviu wrote:Buna seara.
Sunt pasionat de muzica clasica, muzica pe care o ascult de la o varsta foarte frageda. Bruckner si Brahms m-au atras puternic inca din liceu ( anii 80 ) alaturi de cvartetele lui Beethoven. De atunci ascult muzica acestor compozitori si a tuturor celor cunoscuti mie si care imi creeaza placere.
Si Bruckner si Bhrams sunt compozitori care au dus „simfonismul” mai departe fata de unde l-a lasat Beethoven. Foarte greu de patruns in intimitatea muzicii lor si extrem de greu de interpretat.
Bruckner, ca si Wagner, transmite foarte multa energie si o face intr-um mod specific. Muzica lui transmite forta umanitatii.
Cred ca trebuie amintita musai ultima simfonie.
A fost scrisa cu constiinta iminentei lui morti si este si cea mai triumfatoare! Transmite forta omului superior, a omului educat, adica a celui slefuit si capabil de trairi superioare, neplecat si imposibil de invins chiar si de trecerea in nefiinta. Iminenta moarte pare o trecere glorioasa catre alte lumi. Sunetele circulare ale corzilor, repetitive si similare cu cele din Tannhauser, respectiv intrarile triumfaliste ale alamurilor parca descriu omul ivingator, omul superior, rafinat, triumful umanitatii in fata manifestarilor trecatoare si inferioare.
Simfonia a 8-a este extrem de sofisticata si profunda din punc de vedere al sentimentelor transmise, insa este preludiul celei de-a 9-a care reprezinta un triumf. Reprezinta triumful in fata mortii si triumful omului superior si implicit al umanitatii fata de tot ce este trecator si lipsit de spirit superior.
O alta simfonie ce mi-a atras atentia este a 5-a. Minunata si delicata, cu sunete ample, rafinate si presarate cu momente de forta si energie.
Din punct de vedere al interpretarilor trebuie amintite macar urmatoarele:
-Knappertsbusch, Bayerisches Staatsorchester
-Furtwangler, Berliner Philarmoniker
-Celibidache, Munchner Philarmoniker
-Solti, Chicago Orchestra
-Sinopoli, Staatskapelle Dresden
Consider ca trebuie acordata o atentie deosebita interpretarilor lui Celibidache, care reuseste sa obtina un rafinament de exceptie. Lipseste conturarea lui Knappertsbusch si forta transmisa de Furtwangler.
O alta parere personala este cum ca trebuie ascultate interpretarile dirijorului Knappertsbusch inainte de cele ale lui Furtwangler, iar in continuare restul interpretarilor de referinta.
Alte interpretari ce trebuie ascultate sunt, dupa parerea mea, ale dirijorilor: Wand, Klemperer, Abado, Solti, Rozhdestvensky, Giulini, Harnoncourt, Schuricht, Tennstedt.
Sper sa avem un dialog cat mai firesc si sunt interesat de informatii legate de interpretarile pe care le apreciati voi cei pasionati de marea muzica.
Ca veni vorba de Bruckner, la mine revelatia asta a fost foarte tarziu, abia de curand l-am descoperit cu adevarat. Inainte nu prea ma atragea si cam refuzam. Culmea, am ascultat si pe viu (foste editii Festival Enescu) si nu m-a prins atunci.
Mie imi place cel mai mult Simfonia nr.4 "Romantica".
Insa tare mult imi place si a 9-a. O interpretare, zic eu formidabila este cu The Royal Concertgebouw Orchestra dirijata de Daniele Gatti, merita ascultat!... pe viu daca se poate, la Amsterdam!