TRAFIC de Bucuresti
Posted: 21 Oct 2010, 12:01
Un subiect prea vast, aproape ca nu mai am energie sa scriu despre asa ceva....
In fiecare zi ne confruntam cu o lupta in adevaratul sens al cuvantului, in fiecare zi cei care circulam auto in traficul capitalei avem zeci de ocazii de accident de toate felurile, pana la cele mai stupide.
Mitocania si agresivitatea in traficul din Bucuresti a atins cote paroxistice. Cateodata ma gandesc ca mai rau nu se mai poate.
Strada e sat fara caini, politia nu face (ca de obicei) nimic sa imbunatateasca in vreun fel situatia, dimpotriva, o inrautatesc. Cand se intampla ambuteaje la ore de varf (exemplu dimineata si seara pe la 17...19) si stai fara sa inaintezi zeci de minute in coloana, privind in departare cum stopul se face verde/rosu, verde/rosu de zeci de ori, atunci exista o singura explicatie - in intersectie se afla un militian de circulatie care dirijeaza. Aproape ca e regula, cand pun pe cate unul in intersectie traficul merge mai greu.
Deja e la ordinea zilei sa vezi minim jumatate din soferi conducand cu telefonul la ureche neatenti sau sa vezi la fiecare semafor, dupa ce se pune culoarea rosie cum mai trec inca cinci masini.
Astea sunt deja banale in peisajul din Bucale insa e greu sa te obisnuiesti cu mitocania si rautatea din trafic. Nimeni nu acorda minim de prioritate benevola, nici cand nu ar avea nimic de pierdut insa sunt atat de multe cazuri cand nu se acorda nici prioritate obligatorie! Aproape zilnic observ soferi (si soferite) cum intra din strazi secundare cu cedare de prioritate in strazi principale fara minim de asigurare, unii cu privirea in directia opusa. Pare incredibil sa intri ca un tembel din strada laterala intr-un bulevard intens circulat fara sa arunci macar o privire in directia de unde vin masinile, dar sa stiti ca nu e un caz prea rar!
Pe unii ii vad adanciti in ganduri, sau cu telefonul la ureche sau pur si simplu complet tampi. E bine sa nu te afli in calea lor!
Am scris asta mai mult din dorinta de ajutor pentru ceilalti; poate multi care vor citi vor fi si mai atenti, cu totii avem de invatat din pataniile altora! Iata intamplarea:
- Ieri seara era sa o patesc rau de tot! Poate sa o mierlesc - se facuse intuneric si circulam cu farurile aprinse prin zona strazii Romulus. E o zona cu case vechi si strazi intortochiate. Aveam drum cu prioritate si ma apropiam de o binecunoscuta intersectie in cruce unde ambele intrari, dreapta si stanga au cedare de prioritate. Nu exista vizibilitate din cauza caselor si unghiurilor. In fatza vad 2 masini asteptand (in paralel, intersectia se lateste in zona respectiva) dintr-o strada laterala stanga mea cu semn de cedare de prioritate. Asteptau ca eu si cel din spatele meu sa trecem pe drumul nostru cu prioritate. De obicei accelerez putin in zona aia fiind strada destul de buna si ca sa nu-i fac pe ceilalti sa ma astepte.
Dar in momentul ala am avut asa o presimtire si parca ceva m-a oprit sa accelerez usor (aveam cam 40 la ora) desi cel din spate parea cam nerabdator sa treaca. Multi pe acolo trec cu viteza nepermis de mare pentru asa strazi inguste si incurcate. Dar in Bucuresti nu e o noutate, foarte multi inconstienti conduc cu viteze extrem de mari pe stradute inguste si fara vizibilitate.
Dau sa intru in intersectie vazand ca cei doi din stanga asteapta linistiti la semn. Imi aduc aminte bine, era un Matiz verde si dupa el un Astra bleumarin.
.....Intr-o sutime de secunda o masina imi taie fatza. Am vazut cumva cu coada ochiului ceva care misca dinspre stanga si am avut reflexul sa pun frana. Norocul meu, practic masina care a venit din stanga de pe contrasens depasindu-i pe cei doi (paraleli) care asteptau la semnul de cedare, avea pe putin 100 la ora daca nu mai mult. Nu i-am vazut lumina farurilor....defapt nici nu stiu daca avea farurile aprinse ?! (sunt destul de multi care circula noaptea fara lumini!). Defapt am inlemnit pe loc, in secunda aia nu realizam cum a putut sa treaca..... "peste mine" .....atat de aproape a fost!
Nu cred ca au existat mai mult de cativa centimetri intre botul masinii mele si "umbra" aceea care a trecut dinspre stanga spre dreapta! Atat am apucat sa vad, s-a dus in dreapta, a disparut practic in clipa cand am intors capul desi strada respectiva e lunga si cu multa vizibilitate dar dupa cateva sute de metri coteste, si am mai apucat sa vad ca era o Dacie comunista combi culoare oarecum bej deschis dar nu sunt sigur. Am vazut mai mult cu coada ochiului.
Viteza cu care a trecut a fost atat de uriasa incat nimeni nu ar fi avut timp sa citeasca numarul. Probabil a venit din stanga deja cu viteza foarte mare, a ocolit in S pe contrasens pe cei 2 care asteptau la semn si s-a strecurat intre botul masinii mele si acestia. In realitate nu cred sa fi facut nici un S in dreptul meu, pur si simplu a trecut ca o torpila. Socul meu a fost datorita vitezei cu care s-a intamplat, o secunda e prea lunga!
Am ramas pe loc uimit cam vreo 10 secunde .....reprezentand prea mult timp pentru disperatul din spatele meu care incepuse deja sa ma claxoneze....
Cei 2 din stanga au asteptat dar nici unul nu a schitat un gest, ma uitam uimit la cel cu Matizul verde. Asteptau indiferenti sa ma car de acolo ca ei sa treaca.
M-a apucat furia dar era prea tarziu sa ma lansez in urmarirea acelei masini. La viteza pe care o avea si in zona respectiva unde strazile sunt foarte incurcate era foarte posibil sa nu-l mai gasesc. Era si foarte posibil sa "mi-o capat" daca in masina aia se aflau mai multi hoti, drogati sau cine stie ce descreierati inarmati ?!
Oricum, nu as mai fi avut martori pentru ca cei 3 ar fi plecat pe loc iar daca opream sa-i intreb ceva, aveam martori dar nu mai aveam numarul descreieratului fiind prea tarziu. Nimeni nu avea cum sa-l observe, viteza era atat de mare incat totul a durat sub o secunda...
Si chiar daca aveam numarul si martorii, tot nu faceam nimic avand in vedere cum e politia rutiera la noi.
V-am povestit asta ca sa vedeti cum puteti s-o patiti din senin. Daca m-ar fi lovit sunt sigur ca nici nu as fi stiut ce m-a lovit, poate azi eram la spital sau la morga......
Am mai trait accidente la viata mea si am gasit ca exista cateva "reguli" - se intampla fix cand te astepti mai putin si se intampla atat de fulgerator incat timpul pare sa se dilate, sa nu mai existe. Am mai constatat ceva, majoritatea accidentelor sunt pur ghinion, unele sunt atat de uimitoare pentru ca in realitate ti se pare de neimaginat sa se potriveasca atat de bine la un loc, atat de racordati perfect in timming niste factori atat imposibili la modul..... logic. Dar ce are deaface logica cu accidentele ?! Multe ar fi atat de greu de reprodus (voit) incat de multe ori zic, viata bate filmul !
In fiecare zi ne confruntam cu o lupta in adevaratul sens al cuvantului, in fiecare zi cei care circulam auto in traficul capitalei avem zeci de ocazii de accident de toate felurile, pana la cele mai stupide.
Mitocania si agresivitatea in traficul din Bucuresti a atins cote paroxistice. Cateodata ma gandesc ca mai rau nu se mai poate.
Strada e sat fara caini, politia nu face (ca de obicei) nimic sa imbunatateasca in vreun fel situatia, dimpotriva, o inrautatesc. Cand se intampla ambuteaje la ore de varf (exemplu dimineata si seara pe la 17...19) si stai fara sa inaintezi zeci de minute in coloana, privind in departare cum stopul se face verde/rosu, verde/rosu de zeci de ori, atunci exista o singura explicatie - in intersectie se afla un militian de circulatie care dirijeaza. Aproape ca e regula, cand pun pe cate unul in intersectie traficul merge mai greu.
Deja e la ordinea zilei sa vezi minim jumatate din soferi conducand cu telefonul la ureche neatenti sau sa vezi la fiecare semafor, dupa ce se pune culoarea rosie cum mai trec inca cinci masini.
Astea sunt deja banale in peisajul din Bucale insa e greu sa te obisnuiesti cu mitocania si rautatea din trafic. Nimeni nu acorda minim de prioritate benevola, nici cand nu ar avea nimic de pierdut insa sunt atat de multe cazuri cand nu se acorda nici prioritate obligatorie! Aproape zilnic observ soferi (si soferite) cum intra din strazi secundare cu cedare de prioritate in strazi principale fara minim de asigurare, unii cu privirea in directia opusa. Pare incredibil sa intri ca un tembel din strada laterala intr-un bulevard intens circulat fara sa arunci macar o privire in directia de unde vin masinile, dar sa stiti ca nu e un caz prea rar!
Pe unii ii vad adanciti in ganduri, sau cu telefonul la ureche sau pur si simplu complet tampi. E bine sa nu te afli in calea lor!
Am scris asta mai mult din dorinta de ajutor pentru ceilalti; poate multi care vor citi vor fi si mai atenti, cu totii avem de invatat din pataniile altora! Iata intamplarea:
- Ieri seara era sa o patesc rau de tot! Poate sa o mierlesc - se facuse intuneric si circulam cu farurile aprinse prin zona strazii Romulus. E o zona cu case vechi si strazi intortochiate. Aveam drum cu prioritate si ma apropiam de o binecunoscuta intersectie in cruce unde ambele intrari, dreapta si stanga au cedare de prioritate. Nu exista vizibilitate din cauza caselor si unghiurilor. In fatza vad 2 masini asteptand (in paralel, intersectia se lateste in zona respectiva) dintr-o strada laterala stanga mea cu semn de cedare de prioritate. Asteptau ca eu si cel din spatele meu sa trecem pe drumul nostru cu prioritate. De obicei accelerez putin in zona aia fiind strada destul de buna si ca sa nu-i fac pe ceilalti sa ma astepte.
Dar in momentul ala am avut asa o presimtire si parca ceva m-a oprit sa accelerez usor (aveam cam 40 la ora) desi cel din spate parea cam nerabdator sa treaca. Multi pe acolo trec cu viteza nepermis de mare pentru asa strazi inguste si incurcate. Dar in Bucuresti nu e o noutate, foarte multi inconstienti conduc cu viteze extrem de mari pe stradute inguste si fara vizibilitate.
Dau sa intru in intersectie vazand ca cei doi din stanga asteapta linistiti la semn. Imi aduc aminte bine, era un Matiz verde si dupa el un Astra bleumarin.
.....Intr-o sutime de secunda o masina imi taie fatza. Am vazut cumva cu coada ochiului ceva care misca dinspre stanga si am avut reflexul sa pun frana. Norocul meu, practic masina care a venit din stanga de pe contrasens depasindu-i pe cei doi (paraleli) care asteptau la semnul de cedare, avea pe putin 100 la ora daca nu mai mult. Nu i-am vazut lumina farurilor....defapt nici nu stiu daca avea farurile aprinse ?! (sunt destul de multi care circula noaptea fara lumini!). Defapt am inlemnit pe loc, in secunda aia nu realizam cum a putut sa treaca..... "peste mine" .....atat de aproape a fost!
Nu cred ca au existat mai mult de cativa centimetri intre botul masinii mele si "umbra" aceea care a trecut dinspre stanga spre dreapta! Atat am apucat sa vad, s-a dus in dreapta, a disparut practic in clipa cand am intors capul desi strada respectiva e lunga si cu multa vizibilitate dar dupa cateva sute de metri coteste, si am mai apucat sa vad ca era o Dacie comunista combi culoare oarecum bej deschis dar nu sunt sigur. Am vazut mai mult cu coada ochiului.
Viteza cu care a trecut a fost atat de uriasa incat nimeni nu ar fi avut timp sa citeasca numarul. Probabil a venit din stanga deja cu viteza foarte mare, a ocolit in S pe contrasens pe cei 2 care asteptau la semn si s-a strecurat intre botul masinii mele si acestia. In realitate nu cred sa fi facut nici un S in dreptul meu, pur si simplu a trecut ca o torpila. Socul meu a fost datorita vitezei cu care s-a intamplat, o secunda e prea lunga!
Am ramas pe loc uimit cam vreo 10 secunde .....reprezentand prea mult timp pentru disperatul din spatele meu care incepuse deja sa ma claxoneze....
Cei 2 din stanga au asteptat dar nici unul nu a schitat un gest, ma uitam uimit la cel cu Matizul verde. Asteptau indiferenti sa ma car de acolo ca ei sa treaca.
M-a apucat furia dar era prea tarziu sa ma lansez in urmarirea acelei masini. La viteza pe care o avea si in zona respectiva unde strazile sunt foarte incurcate era foarte posibil sa nu-l mai gasesc. Era si foarte posibil sa "mi-o capat" daca in masina aia se aflau mai multi hoti, drogati sau cine stie ce descreierati inarmati ?!
Oricum, nu as mai fi avut martori pentru ca cei 3 ar fi plecat pe loc iar daca opream sa-i intreb ceva, aveam martori dar nu mai aveam numarul descreieratului fiind prea tarziu. Nimeni nu avea cum sa-l observe, viteza era atat de mare incat totul a durat sub o secunda...
Si chiar daca aveam numarul si martorii, tot nu faceam nimic avand in vedere cum e politia rutiera la noi.
V-am povestit asta ca sa vedeti cum puteti s-o patiti din senin. Daca m-ar fi lovit sunt sigur ca nici nu as fi stiut ce m-a lovit, poate azi eram la spital sau la morga......
Am mai trait accidente la viata mea si am gasit ca exista cateva "reguli" - se intampla fix cand te astepti mai putin si se intampla atat de fulgerator incat timpul pare sa se dilate, sa nu mai existe. Am mai constatat ceva, majoritatea accidentelor sunt pur ghinion, unele sunt atat de uimitoare pentru ca in realitate ti se pare de neimaginat sa se potriveasca atat de bine la un loc, atat de racordati perfect in timming niste factori atat imposibili la modul..... logic. Dar ce are deaface logica cu accidentele ?! Multe ar fi atat de greu de reprodus (voit) incat de multe ori zic, viata bate filmul !