kaav wrote:Stiu ca pentru acest forum, tot ce nu tine de specificul lui este de importanta secundara. Dar si asa, lipsa de comunicare ma demotiveaza sa mai scriu ceva pe viitor. Poate este vorba de vreo apatie cronica care nu mai poate fi depasita. Nu inteleg la ce mi-a folosit mie sau altei persoane pana acum, sa-mi dau cu parea despre orice am considerat in momentul in care am scris, important. Poate faptul de a interoriza mai clar multiplele fatete ale vietii? Cine stie...
Acum sunt mult mai detasat si privesc lucrurile mai rece. Daca ar fi posibil, as dori sa-mi fie sters contul, tot ce am scris vreodata, dar stiu ca asta contravine regulilor forumului, deci nu se va intampla. Asta este, nu poti sa le ai pe toate
Ce-ti veni?!?! Ai patit ceva!?
Nu poti pretinde la muțí sa vorbeasca. Sunt muțí! Nu au cu ce!
Ceea ce observ eu ca se acutizeaza in ultima vreme (chiar grav!) este lipsa de comunicare (reala) intre oameni. Eu vad o cauza principala in "socializarea" pe internet prin intermediul faimoaselor feisbuc, tuitar, uatzap, etc, etc. Pe astea le vad ca pe niste surogate (inlocuitoare false) a comunicarii reale. Este logic. Din moment ce te saturi cu surogatul, nu-ti mai ramane loc si pentru lucrul real/autentic.
Am observat chiar depedente bolnave de asa ceva, adica mainfestari ca de boala, dependenta bolnavicioasa. Multi nu mai pot trai fara astea. Extrem de des observ oameni care nu pot sa petreaca mai mult de (exemplu) 15 minute fara sa verifice aceste programe ("aplicatii") pe telefon. Le observ gesturile impulsiv compulsive de a privi in micul ecranas aproape sacadat. Boala ajunge pana acolo ca si atunci cand merg pe strada, pe scara rulanta la metrou sau in inghesuiala intr-un pasaj, multi sunt cu ochii permanent in micul ecranas!
Acest "surogat" de comunicare inlocuieste practic autenticul.
Autentica comunicare este "face to face" care are primul loc. A doua forma mai slaba este auzul, momentul cand doi oameni vorbesc la telefon. A treia forma (desi as pune-o pe locul 2) este textul pe un email (sau scrisoare.... dar treaba asta deja e disparuta, perimata). Este o forma diferita de aceste "socializari" desi seamana, ca tot text este. De ce spun ca e diferita!? Dintr-un argument important, textul unui e-mail este o compunere, nu un raspuns si nici o intrebare. Evident, poate fi si o intrebare dar prin natura sa, faptul ca nu e comunicare instantanee (precum "chat-ul" pe "aplicatiile" de socializare) face marea diferenta si incadreaza defapt e-mail-ul la capitolul "scrisoare" (ca asta si e, "scrisoare electronica"). Asta, scrisoarea, are mult mai mult de-a face cu o comunicare reala decat cu una tip surogat (adica o pseudo-comunicare sau non-comunicare cu aspect fals de comunicare). Pentru ca in realitate comunicarea intre oameni e mult mai complexa decat simpla transmitere de informatie, cerere, raspuns, etc. In primul rand contine partea emotionala si evident, in cazul "face to face" contine mult mai multe!
Una peste alta, aceste "aplicatii" de socializare transforma oamenii in troglodiți insingurati.
Trogloditul este definitia unui om primitiv care prin natura sa de primitiv nu se poate exprima. De unde si numarul din ce in ce mai mare de sinucideri si oameni care o iau razna la mansarda (observatie personala, nu sunt calificat in domeniul asta).
Insingurarea datorata acestor noi tehnologii are un caracter pervers in sensul ca nu prea se simte (de catre victima). Trogloditul insingurat in genere habar nu are ca este asa, nu isi simte situatia, e chiar mandru de el (de unde si valul teribil de narcisism - amintesc fenomenul "selfi" care mie imi intoarce matzele pe dos!). Insa o adunatura de trogloditi nu e decat ..... o adunatura de trogloditi, adica o gloata care evident nu poate fi
nici natiune si nici popor. Iata efectul! Dispar natiunile si apare gloata mondiala!
Fenomenele astea NU sunt specifice doar noua pe plan national, in mare parte siunt importate. Iar rumanul prin traditia sa istorica invata si prinde mai repede ceea ce este rau de la alte neamuri, nu ceea ce este bun.
Cert este ca omul majoritar si globalist tinde catre aceasta forma, troglodit-insingurat fara constiinta de sine si a situatiei lui reale. Dimpotriva, este si narcisist, incantat de el insusi. Cu cat este mai slab de intelect, cu atat e mai incantat de el insusi. De unde rezulta atitudinea de tzoapa, cocalar, pitzipoanca/pitziponc. Astia sunt in profunzimea lor (pe care nu vrem sa o cunoastem!) precum profunzimea unei baltzi raioase cu broaste.
Dar sa nu deviez, majoritarul nu e cocalar si nici pitzipoanca. Insa este insingurat in mijlocul acestui flux enorm de "socializare" (electronica) si nu-si da seama decat in varii momente ale vietii (de obicei in cele nefericite cand constata vorba aia celebra, "prietenul la nevoie se cunoaste", moment in catre trogloditul insingurat care are 175.000 de prieteni pe feisbuc si 2 milioane de laicuri moare singur in propria baie fiind gasit la cateva zile dupa miros).
kaav, drumul spre nefericire este pavat cu dorinta obtinerii a ceea ce nu se poate! Nu poti cere prea multe de la acesti trogloditi ai tehnologiei moderne! A scrie un text aici pe forum (ca si a compune un e-mail) este o actiune mult peste puterile unui troglodit! A scrie un text (o compunere, nu conteaza daca buna, daca proasta, etc) reprezinta un efort mult prea mare pentru unii.... multi! Nu e numai efortul de a compune, de a fi coerent, de a gresi cat mai putin gramatical, e in primul rand efortul de a te expune public. Cine scrie pe un forum e precum ala care se suie pe un cazan in mijlocul multimii si incepe sa strige ceva. Foarte usor poate primi oua in figura, gunoaie, scuipati, huiduieli. Asta o poate face oricine din multime, inclusiv trogloditul-insingurat. Cu atat mai mult cine nu e sigur de el se va feri de a se expune pe un forum, ba si mai mult, se va feri chiar sa scrie un e-mail, va prefera acea "comunicare-surogat" instantanee care e ca bashina, pute o vreme si dupa ce aerisesti, se duce. Insa a scrie un text care ramane pe forum e mai degraba o bashina conservata la borcan, nu se duce, ramane acolo cu capacul inchis. De asta se feresc unii mai "curajosi". Si doar sti, lasitatea nu e carateristica poporului nostru!
Deci (apropos de cuvantul "deci", este incredibil de vechi! L-am gasit in documente datand din anii 1600!!!), nu te lasa coplesit de situatie! Sunt sigur ca fiecare dintre noi avem fanii nostrii (ca si multi altii care nu ne inghit) dar in mod cert nu provocam indiferenta. Varianta asta (indiferenta) este defapt cea mai rea. Pentru ca in viata eu stiu ca-i bine sa ma feresc de cateva lucruri, printre care de mediocritate si de indiferenta. Deoarece mediocrii si indiferentii sunt din punct de vedere fliozofic oameni care sunt morti dar inca nu au aflat ca sunt morti. Vor afla ceilalti din jurul lor dupa miros, cand va fi cazul, dar pana atunci el, subiectul (mediocru si indiferent), nu stie ca defapt e mort.
Deci,
kaav fi curajos, nu abandona lupta!