Uite cum uita omul! Uitasem de celulele fotovoltaice de la metrou, dar acum daca mi-am adus aminte, parca retin ca dadeau rateuri daca treceai prea repede.
Uitasem si de muncitorii din constructii cu coif de ziar in cap. Fluieratul dupa fete se practica si azi dar la un nivel mai marlanesc.
Parca nu-mi amintesc prea bine troleibuzele rotunde. Dar imi amintesc foarte bine niste autobuze rosii bombate care aveau motorul langa sofer. Defapt in fata exista un fel de cub mare ca o cada de baie rasturnata, dar mult mai mare sub care era motorul care frigea, dogorea de la distanta desi era invelit intr-un fel de plapuma izolatoare. In stanga era scaunul soferului, in dreapta era un scaun in simetrie pe care de obicei nu prea statea nimeni daca era la ITB. Insa daca era pentru excursie scolara sau turistica statea ghidul care vorbea la microfon, difuzoarele erau in tavan. Ma gandesc daca amplificarea nu era cumva pe lampi ?!.... Motoroiul era intre cele doua scaune, te strecurai ca sa ajungi la cel din dreapta. Eu copil mai stateam pe el desi frigea la cur. Vara insa nu se putea. Duduia si facea zgomot mare.
Parca imi amintesc usile pliante facute din multe panouri mici, foarte complicate. Scaunele din musama pe burete si cadru metalic, multe erau taiate cu briceagul. Pe vremea aia nu existau tetiere la nici un automobil iar spatarul scaunelor la autobuzele astea era foarte jos (ca si la multe masini vintage). Autobuzul avea doua faruri rotunde, mutra ranjita si era foarte bombat precum cele vazute in filmele anilor 50.
Fumegau ingrozitor si scoteau un zgomot infernal, incat in timpul mersului trebuia sa tipi in urechea celorlalti daca stateai in fatza.
Volanul era urias, defapt o timona orizontala din plastic alb galbui ca fildesul. Statea aproape orizontal in burta soferului care tragea de el ca de macara (unele aveau un maner vertical pe marginea timonei, sa aiba forta soferul sa traga), probabil nu avea servo directie.
Imi aduc aminte, mergeam la bunica pe o linie cu autobuze din astea si de fiecare data soferul ma lasa sa stau pe scaunul din dreapta (ii lasa pe copii deoarece erau mici si se puteau strecura acolo). Era GROZAV! Parbrizul era foarte mare, foarte bombat stanga-dreapta si incepea de jos incat aveai o vizibilitate foarte mare. Daca stateai acolo parca pluteai pe drum, era cumva ca in filmul Titanic si faza cu varful (prova) vaporului... evident, la nivel mioritik
Imi placea cum troncanea motorul, aproape puteai numara bataile cilindrilor, probabil avea turatie foarte mica si cuplu mare.
Imi amintesc de Wartburg! Un unchi de-al meu (adica neamt din Romania) avea una bicolora alb cu albastru exact ca asta:
Era mecanic auto, faimos, venea lumea la el cu chestii fara speranta si repara tot. Isi facuse Wartburgul sa mearga ceas, inauntru masinii nu-i auzeai motorul, arcurile erau ca pe puf, era o minune! Si o tinea tot timpul spalata luna. Venea pe la noi, copiii, sa ne ia sa ne plimbe cu masina.
Jeepuri Land Rover vechi nu am vazut, nu-mi amintesc.
Insa de Volga model anii 1950 neagra imi amintesc prea bine. Defapt cand m-am nascut primul meu drum pe lumea asta cu o masina a fost cu o Volga din asta neagra, taxi, cand m-au luat bebe de la maternitate sa ma duca acasa. Mi-au zis ai mei ca urlam fara incetare, nu a putut nimeni sa ma faca sa tac insa cand m-au suit in Volga am tacut si am adormit cuminte pana acasa. Tin minte Volgile astea cat erau de inalte, stateai in ele ca pe scaunul din autobuz si te simteai ca in autobuz.
Una si in America:
http://www.kanjidic.com/Gaz21/volga_skyline_front.jpg" onclick="window.open(this.href);return false;
Cine nu stie cum arata masinile astea nu-si da seama din foto cat de mari erau. Bordul era foarte sus, daca erai copil nu vedeai nimic peste bord. Volanul era cat o timona de vapor, vitezometrul era urias. Designul bordului a evoluat sub diverse forme din anii 1950, observ ca pe net nu-s destule poze. Din cate imi amintesc cele vechi aveau parbrizul din doua geamuri cu montant central. Bordul era cu un ceas urias rotund (vitezometrul) si apoi prin anii 60 au facut unul dreptunghiular lat, imens ca o scala de radio cu ac care se plimba stanga-dreapta. Mai vedeam pe litoral vara. Unele aveau schimbatoare de viteze la volan, cele vechi aveau schimbator la podea, semana cu cele de autobuz. Dar si masina asta era cat un autobuz. Si consuma in consecinta.
Insa o masina ca asta trecea pe orice drum, cred ca bate multe SUV-uri din ziua de azi la drumuri foarte proaste. In anii mai din urma, anii 80, erau rare, folosite mai degraba de tarani sa care varza la piata. Toti se plangeau de consum, asta le-a eliminat de pe piata ca in rest erau construite sa dureze o suta de ani.
Imi amintesc bine si camioanele Bucegi care fumegau si le trocanea motorul la fel ca la masinile americane. E un zgomot ca de gulguta, foarte fain, e zgomotul de motor de peste 5000 cmc pe benzina cu aspiratie clasica si compresie scazuta, turatie scazuta, calme si fara moarte dar sugatoare cumplite!
Defapt din cate auzisem, motorul de Bucegi era o copie furata de la un Chevrolet din timpul razboiului. Erau pe benzina, nu pe motorina si aveau capacitati cilindrice enorme, tipic masina americana. Din ce stiu, peste 5000 cmc (pe benzina! Consumau enorm! Dar trageau enorm!).
Motoarele diesel la camioane era o inventie destul de moderna in spatiul sovietic. Acum inca mai exista niste camioane rusesti enorme (cred ca sunt GAZ, precum cele pe care le vedem in reportajele din Siberia) si care sunt pe.... benzina! Le-am vazut la armata, cara platforme cu tancuri si tracteaza masini mari (autobuze, tramvaie, tancuri, TAB-uri) ramase in pana. Cred ca si ITB-ul avea din astea la tractare de tramvaie, troleibuze si autobuze ramase in pana.
Defapt existau atat rusesti GAZ (GAZ-66 sau KRAZ) cat si TATRA cehosolovace.
Alta amintire, masini rare inca din anii 70-80, acele Renault Gordini bombate din anii 1960. Avea un vecin una exact ca asta:
Si mai rare erau Ford Taunus. Un alt vecin avea una ca cea din foto urmatoare dar culoare bleu deschis. Exact ca cea din poza, numai cu 2 usi. In spate avea doua jucarii caine cu capul care se balanganea si noi copiii de pe strada eram atrasi de cainii aia, mereu ii zgaltaiam masina parcata sa vedem cum dau cainii din cap. Omul avea si un caine real, unul foarte mare, un dog danez alb cu pete negre (baltat) care era bland si bleg, cateodata il fugareau pana si pisicile. Ne ameninta pe noi in gluma ca daca ii atingem masina pune cainele sa ne manance si noi radeam si ii mai trageam o mingie in masina (sa vedem cum se balangane cainii de jucarie din spate).
Imi aduc aminte si de masinile Warszawa (
https://en.wikipedia.org/wiki/FSO_Warszawa" onclick="window.open(this.href);return false; ). De obicei erau culoare gris urata sau bicolore alb cu bleu. Din ce mi le amintesc, doar defecte, zaceau pe marginea strazilor, unele distruse de vreme. Mi s-au parut intotdeauna oribile!