Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

A fost odata ca niciodata
Post Reply
diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Grundig RTV600

Din amintiri:
_____Primul meu receiver de la Grundig a fost RTV380, al cărui sunet îmi amintesc că nu prea m-a mulțumit, dar despre care nu pot spune mai multe – au trecut mai mult de 5 ani de atunci și pe vremea aia nu-mi notam părerile despre sculele audio din debara.
_____La scurt timp am luat apoi Grundig RTV650, care mi-a lăsat impresii mult mai bune și care a fost probabil printre primele scule de la care am învățat eu cum stă treaba cu căldura sunetului și cum e să asculți fără să obosești – tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În plus, RTV650 avea mai mult control și echilibru decât fratele lui mai mic, RTV380, astfel încât pe acesta din urmă l-am făcut cadou fără nicio părere de rău.
_____Grundig RTV650 a stat cu mine vreo doi ani. Până când pe raft a apărut vărul său mai mare și mai forțos, amplificatorul Grundig SV 80 M, iar pe RTV650 am început să-l ascult din ce în ce mai rar. Cum nu obișnuiesc să țin sculele în dulap, RTV650 a plecat și el, tot cadou, doar că, de data asta, simțeam că mă despart de un prieten.
_____A venit apoi și vremea lui Grundig SV 80 M să-și ia zborul astfel încât, la scurt timp, mi s-a facut iarăși dor de “dulcele stil clasic” Grundig. Drept urmare, anul trecut, când m-am împiedicat de un RTV600 care costa doar puțin mai mult ca o bască de corcodușe într-o piață de provincie, l-am și cules de pe bordură.


***
Din cataloage:
_____Grundig RTV600 este un receiver fabricat in Germania (RFG) în perioada 1968-1969 de către producătorul german de echipamente audio Grundig.
_____În catalogul Grundig din 1968 mai apăreau Grundig RTV350 și RTV360, ambele inferioare lui RTV600. Prețul pentru Grundig RTV600 în primul an de vânzare: 1185DM.
_____Alte echipamente Grundig contemporane lui RTV600 au fost: amplificatoarele Grundig SV 40 M și SV 80 M, tunerul RT 40 M și pick-up-ul Grundig PS1 (Dual 1019).
_____În 1969, RTV650 l-a înlocuit pe RTV600 la vârful gamei de receivere Grundig. Din generația lui RTV650 au mai făcut parte: RTV400, RTV380, RTV370, RTV340.


***
Câteva observații:
_____Trebuie precizat, înainte de a face orice comentarii despre sunet, că primele generații de receivere Grundig RTV, cele de la sfârșitul anilor 60 – începutul anilor 70, au acum o vârstă considerabilă și că e posibil ca unele exemplare să nu mai fie, din punct de vedere tehnic, chiar în mințile lor. Având în vedere și faptul că electronicele audio germane nu se bucură astăzi de renumele pentru fiabilitate al celor asiatice, iată de ce prețul primelor Grundig RTV este unul foarte mic pe piața trancotară.
_____De fapt, și receiver-ul meu a venit cu un defect: balance-ul e bine reglat stânga-dreapta, dar butonul aferent nu mai funcționează, se învârte în gol. Cum nu mă pricep la electronică, iar reparația m-ar pune pe drumuri și m-ar costa mai mult decât aparatul, l-am lăsat așa cum l-am luat, mai ales că nu m-a deranjat problema.
_____Altfel, exemplarul meu arată destul de bine întreținut, ceea ce mă bucură pentru că design-ul receiver-elor Grundig RTV de la sfârșitul anilor 60 e unul foarte plăcut mie. Din punct de vedere utilitar însă, aceste aparate pot fi niște “pain in the ass”: au doar mufe DIN, au doar o singură intrare în afară de cea pentru pick-up și sunt mari, 600x150x310mm – ai nevoie de un raft serios pentru ele. Dacă mai pui și puterea de doar 20W în 4Ohm, avem deja destule motive pentru care lumea nu se înghesuie să le cumpere astăzi.


***
Despre sunet. Teste și audiții

Cu boxele Supersound S-150 (Radiotehnika):
_____Nepotrivirea lui Grundig RTV600 cu boxele Supersound S-150 a fost evidentă, iar schimbarea diferitelor surse avute la îndemână nu a ajutat prea mult, astfel că audițiile au fost destul de chinuitoare.
_____În general, sunetul în combinația de mai sus a fost lipsit de transparență, înfundat, opac, leneș, fără atac și viteză, neangajant, cu un bass mormăit, nefocusat și în exces în același timp.
_____Profit de ocazie să listez aici sursele folosite în teste:
CD Player: Philips CD 753, Grundig CD 7550
Cassette deck: Yamaha KX-393, Kenwood KX-7030
Pick-up: Wega 3420 (Dual 1219), Grundig PS 8000
Tunerul intern al receiverului Grundig RTV600


Cu boxele Klein und Hummel Telewatt SL 35:
_____De data asta Grundig RTV600 s-a descurcat sensibil mai bine. Iată câteva observații asupra sunetului în această combinație:
• Sunet “cald”, cu voci și instrumente acustice care sună plăcut urechii.
• Caracter mai degrabă “laid back”, leneș. Dar, deși nu se laudă cu viteză și atac, sunetul este totuși suficient de articulat.
• Caracterul general este în continuare unul mai degrabă dark, dar sunetul nu mai este închis, opac, precum în sistemul cu boxele Supersound. Aici contează și sursa, pick-up-ul și tunerul intern al receiver-ului descurcându-se mai bine.
• Rezoluția nu este una foarte bună și ai senzația că lipsesc din armonici, dar timbrul, deși nu neapărat foarte corect, este unul plăcut. Pe muzică clasică neajunsurile legate de rezoluție se simt mai clar.
• Transparența depinde de asemenea de sursă și este mai redusă de pe CD.
• Bass-ul tinde să fie nefocusat și în surplus, dar chestiunea se simte diferit în funcție de sursă și de muzică. Și la acest capitol, cel mai bun echilibru avem în cazul folosirii pick-up-urilor sau al tunerului intern.


Cu boxele Audion (Summit) Box 270/1:
_____Avantajul Box 270/1 în combinație cu Grundig RTV600 constă în faptul că sunt niște boxe deschise, mai aeriene în sunet și ușor de condus, aducând astfel un plus la capitolul transparență și echilibru general. Aș zice că s-au potrivit bine cu caracterul mai leneș și un pic dark al receiver-ului. În această combinație am avut un sunet mulțumitor și cu CD player-ul Grundig CD 7550 ca sursă. Altfel, observațiile făcute mai sus în dreptul boxelor Klein und Hummel rămân în mare parte valabile.


Cu boxele Dual CL 18:
_____Mă așteptam ca accentul pe bass-ul de sus al acestor boxe să nu se potrivească cu amplificarea mai dark a lui Grundig RTV600. Din contră, s-au potrivit foarte bine.
_____Sursele care au cântat cel mai bine au fost, și de această dată: tuner-ul intern al receiver-ului și pick-up-ul Wega 3420.
_____Iată caracteristicile sunetului în variantele de sistem cele mai fericite:
• Sunet bun pe voci. Atributul principal: naturalețea. Dacă în voce e ceva plăcut, cald sau, din contră, tăios, înfricoșător, asta va fi exprimat și în sunet.
• Bun echilibru, pe întreg spectrul audio. Fără cocoașe sau burți pe bass sau în orice alte zone. Fără excese.
• Sunetul are corp, dar și fluiditate.
• Există suficient aer în sunet ca să poți auzi liniștea din muzică. Nu e mic sau înghesuit, are suficientă amploare și respirație.
• În continuare sunetul nu strălucește prin atac și viteză, dar este articulat, clar și are suficientă transparență.
• Rezoluția nu este una foarte bună. Nu este însă nici proastă. În funcție de muzica ascultată și de gusturile fiecăruia, vom fi mai mult sau mai puțin nemulțumiți de acest aspect.
• În ciuda rezoluției modeste, timbrul instrumentelor acustice este unul plăcut și inspiră naturalețe – te păcălește frumos.
• Bass-ului este în continuare un pic difuz, dar acest fapt reprezintă acum mai degrabă o caracteristică neutră decât un defect – nu stă în calea muzicii.


***
Concluzii:
_____Grundig RTV600 nu este pentru cei comozi. Are doar mufe DIN, cu 2 pini pentru boxe și cu 5 pentru intrările audio. Are o singură intrare, în afară de cea pentru pick-up. E mare și greu, ocupă mult loc.
_____Grundig RTV600 nu este pentru audiofilul modern care caută în primul rând rezoluție. Nu e pentru cei care vor să aibă acasă un sunet cât mai apropiat de acela dintr-un studio audio. Nu este nici pentru cei ce vor să aducă în sufragerie senzația unui concert pop-rock. Nu va mulțumi ascultătorii care preferă un sunet mai degrabă incitant, mai agresiv, pe steroizi.
_____Grundig RTV600 e ca un bătrân, care nu mai are o dicție perfectă, dar care povestește molcom și cu un anume farmec discret, pentru cei care au timp să se oprească din goana după nirvana audiofilă ca să stea, pieziș, în calea curentului și să asculte o poveste despre alte vremuri. O pierdere de vreme ar putea decreta altcineva, mai practic și mai orientat.

Dacă vreți să vedeți poze cu acest amplificator (interior și exterior) puteți intra pe blogul meu personal, aici:
https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... ig-rtv600/

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

_______Acum mai mult de un an, am găsit pe Olx un amplituner pe care n-am putut să mă abțin să nu-l cumpăr. Iată motivele:
- a fost fabricat in anii 60, iar eu sunt curios cam de orice sculă audio din perioada aia
- e cu tranzistori cu germaniu, chestie care nu garantează absolut nimic, dar care, iarăși, mă face curios
- a fost un model foarte popular, des întâlnit și azi pe piața second-hand
- și, nu în ultimul rând, este de găsit la un preț atât de mic, încât nu e o problemă să-l dai mai departe, gratis, altui curios

Iar aparatul este:
Bang & Olufsen Beomaster 900

Mai întâi câteva date firma despre Bang & Olufsen:
- În 1925, doi tineri ingineri din Danemarca, Peter Bang și Svend Olufsen, au înființat compania care le poartă numele din dorința de a activa împreună în noul si pasionantul domeniu al transmițătoarelor radio.
- Primul produs notabil al Bang & Olufsen a fost “The Eliminator”, apărut în 1927. Acest dispozitiv, permitea funcționarea radioului prin alimentarea de la priza de curent, înlăturând necesitatea folosirii unei baterii.
- Reputația în domeniul audio avea să vină începând cu anul 1929, când Bang & Olufsen a scos pe piață ”5 Lamper” (5 lămpi), un radio pe tuburi ce avea să devină recunoscut prin fiabilitatea sa.
- În 1930 apare primul radio-gramofon B&O.
- În 1939 intră în producție radio-ul “Master de Luxe 39” care avea nu mai puțin de 16 stații radio pre-setate. Preocuparea pentru ușurința în utilizare, pentru folosirea materialelor de calitate și pentru fiabilitate, alături de implementarea celor mai noi tehnologii le-au adus celor de la Bang & Olufsen recunoașterea ca standard de calitate pe piața locală.
- Începând cu 1940, B&O introduce campanii de vânzare, în care îi implică și pe comercianții de echipamente audio, pentru a îmbunătății prezentarea la raft a produselor lor. Este punctul de pornire în dezvoltarea unei rețele de dealeri autorizați Bang & Olufsen.
- Fabricile B&O sunt distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. Reconstrucția s-a făcut imediat după sfârșitul războiului, în 1946 fiind din nou operaționale.
- În 1948 apare “Grand Prix 48CH”, primul radio “high-fidelity” al B&O.
(Sursa: https://www.beoworld.org/article_view.asp?id=30)


Despre Beomaster 900
_______Amplitunerul Beomaster 900 a fost produs începând cu anul 1964 și a rămas în cataloage până la sfârșitul anilor 60. A existat în două variante: Beomaster 900K - cu boxe încorporate, Beomaster 900M - fără boxe încorporate. Varianta 900K, prevăzută pe laterale cu două difuzoare de bandă largă în incinte închise, are și posibilitatea de a conecta o pereche de boxe externe. Pe partea de electronică, cele două modele sunt identice. Beomaster 900K a primit “iF Product Design Award” la Hannover Fair în 1967.

_______La mijlocul anilor 60, amplificarea cu tranzistori (germaniu) era o noutate, iar Beomaster 900K/900M se mândrea cu design-ul inovativ, slim (pentru standardele vremii), posibil datorită noii tehnologii. Lung și subțire este forma ce va deveni un trademark al firmei Bang & Olufsen.

_______Într-un catalog Bang & Olufsen din 1967, Beomaster 900M este pus în sistemul entry-level al firmei, alături de pick-up-ul Beogram 1000 VF, magnetofonul Beocord 1500 De Luxe și boxele Beovox 800 sau Beovox 1000.

_______Beomaster 900 avea să fie un succes european de vânzări pentru firma daneză. Când acesta a ieșit din producție, la începutul anilor 70, o întreagă gamă de receivere slim apăruseră în portofoliul Bang & Olufsen.
_______Urmașii lui Beomaster 900M și 900K au fost Beomaster 1400M/1400K, care au înlocuit tehnologia tranzistorilor cu germaniu cu cea cu siliciu, câștigând în putere și încadrându-se în standardului de calitate DIN 45 500. Nu au mai avut însă succesul de vânzări al lui Beomaster 900, astfel încât șansa de a te întâlni azi cu un Beomaster 900 într-un târg de vechituri e mai mare decât aceea de a găsi un Beomaster 1400 pe site-ul local de electronice second-hand.


Ca dotări, Beomaster 900 vine cu bune și rele.
_______Cel mai mult m-a mulțumit să văd că scala FM ajunge până la 108 MHz - lucru de excepție la sculele europene din acea perioadă. Mai mult, recepția Radio România Muzical, un post problematic ca semnal în București, a fost bună.
_______Cel mai mare minus: preul de doză încorporat suportă doar doze ceramice, nu și magnetice. Asta e puțin ciudat, având în vedere că în catalogul de prezentare Bang & Olufsen, Beomaster 900 este recomandat într-un sistem alături de pick-up-ul Beogram 1000 VF, prevăzut cu doză magnetică.
_______O chestie curioasă este și controlul de balance, care se află pe panoul din spatele aparatului și care necesită folosirea unei șurubelnițe pentru modificare.
_______Pentru cei obișnuiți cu sculele europene din anii 60 și începutul anilor 70, prezența intrărilor audio cu mufe DIN cu 5 pini și a conectorilor de boxe cu 2 pini nu mai e o curiozitate.


Despre sunet.
_______Prima impresie, neplăcută, a fost dată de prezența în exces a bass-ului. Primul impuls: să-l reduc din butonul de control. Am găsit un echilibrul mulțumitor abia când am pus bass-ul la minim. Inițial am crezut că e ceva în neregulă cu aparatul meu. Apoi, în urma discuțiilor cu un prieten mai experimentat și căutând mai atent pe net am descoperit explicația reală: există un filtru de contour/loudness, aflat pe potențiometrul de volum, care acționează autonom la volum redus. De aici bass-ul exagerat, cel puțin în prima parte a cursei butonului de volum.
_______Nu mă pricep la electronică, dar am înțeles că intervenția unui specialist pentru scoaterea acelui loudness din circuitul potențiometrului de volum nu este una dificilă. O recomand oricui vrea să folosească acest aparat. Pentru că eu intenționam să dau mai departe exemplarul meu, am decis să nu-l modific. Așadar, am lăsat bass-ul la minim și am continuat audițiile.

_______Schimbând diferite perechi de boxe, am ajuns repede să observ că cei 5W ai amplificatorului nu se descurcă bine cu sarcini dificile. Beomaster 900 M sună evident mai bine cu boxe sensibile sau ușor de condus. Deasemenea, este important să-i potrivim niște boxe mai puțin băsoase, mai aeriene, mai deschise. Altfel, deși are suficientă putere să umple cu sunet o cameră normală, e ușor de destabilizat la volum ridicat - nu e pentru petreceri.

_______Iată și câteva exemple concrete, care susțin observațiile de mai sus.
- Supersound (Radiotehnika) S-150, niște boxe mai greu de condus, cu filtre complicate. Beomaster 900 M le-a făcut să sune suficient de tare și … atât. Altfel, sunetul rezultat, cu orice sursă am încercat, a fost mort, tern, mohorât și monoton.
- Dual CL 18, boxe care pot suna bine, dar care au un caracter mai dark și un sunet cu greutate în partea de jos a spectrului de frecvențe. Nepotrivire evidentă de caracter cu Beomaster 900 M, rezultatul fiind un bass nefocusat, bubuit și mormăit în același timp. Per total, un sunet închis și insuficient de rezolut.

_______Cu boxele potrivite, Beomaster 900 M poate suna muzical, consistent, cu corp, rotund, plăcut. Chiar și așa, păcătuiește însă prin faptul că e cam leneș, nu are suficientă dinamică / atac / viteză. Dintre boxele probate de mine, s-au potrivit bine:
- Klein&Hummel Telewatt SL 35, sunet echilibrat, fără excese, muzical și cu vino-ncoa, nu însă suficient de dinamic și de rezolut.
Poate și mai bine i s-ar fi potrivit niște boxe tot din anii 60, cu 1-2 căi și un filtru super minimalist. Din păcate, n-am avut la dispoziție.


Concluzie:
_______Beomaster 900 M este un amplificator pentru începători cu buget limitat, pentru cei care au timp, pentru cei care vor să învețe.
_______În opinia mea, marile lui minusuri sunt lipsa preului de doză MC și prezența loudness-ul pe potențiometrul de volum.
_______Marea calitate: așezat in sistemul potrivit, are puterea de a pune un începător pe un drum bun.

Surse folosite:
Philips CD 723, Grundig CD 7550 - cd playere
Yamaha KX 393 - tape deck
Tunerul intern
Din păcate, lipsa preului pentru doză magnetică m-a împiedicat să fac teste și cu pick-up.

Date tehnice:
Ani de fabricație: 1964 - 1970 (alte surse dau 1965 - 1971)
Dimensiuni: Î: 142mm, L: 432mm, A: 299mm, 5,5Kg
Putere: 2x5W (alte surse dau 2x6W)
FM: 88-108 MHz
Phono: Crystal (MC)
Culori: Rosewood, Teak
Designer: Henning Moldenhawer

Dacă vreți să vedeți și câteva poze cu aparatul în discuție, puteți merge pe blogul meu, la:
https://diversetrancote.wordpress.com/2 ... aster-900/

Mokep
Posts: 117
Joined: 05 Jul 2018, 21:15
Location: Brasov

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Mokep »

Salut. Am si eu aparat din acea perioada de la B&O. Sunt pretentioase si foarte importante sunt boxele; cu boxele recomandate cu difuri specifice, de sensibilitete mare, nu au prea mult bas.
Pickup-ul Beogram 1000 VF este prevazut din fabrica cu preamplificator pentru doza magnetica, de aceea se poate imprerechea cu beomaster 900, intrarea pt doza ceramica.
Problema la aparate asa vechi sunt mai ales cea a condensatorilor imbatraniti/uscati care ofera un anumit tip de sunet mai moale, imprecis.
Basul prea puternic, moale, imprecis in prezenta boxelor potrivite se poate remedia cu schimbare electroliticilor din calea semnalului si a celor de tip "baterie" - aceasta operatiune a fost foarte benefica pe un Grundig din aceeasi perioada. Schimbarea condensatorilor de filtrare are de asemenea un efect benefic pe partea de bas in precizie, viteza.
Cred ca aparatul ar merita o restaurare - schimbarea electroliticilor inafara de cei mari de iesire, schimbate trimmer-ele, rezistentele iesite din parametri daca exista, servisate potentiometrele si switchurile, schimbati transistori zgomotosi daca exista si deranjeaza si nu in ultimul rand reglarea aparatului inapoi la caracteriticile din fabrica. .
Cu boxe sensibile sunt mari sanse sa apara zgomot de fundal sesizabil si suparator daca aparatul este in stare originala.
Felicitari pentru site si prezentari.

Mokep
Posts: 117
Joined: 05 Jul 2018, 21:15
Location: Brasov

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Mokep »

De mai sus: Problema la aparate asa vechi sunt mai ales condensatoriii imbatraniti/uscati :D

Martin, un specialist danez in vintage Bang Olufsen, despre loudness-ul din acea perioada:

"Este un filtru pe controlul volumului.
Mulți oameni se tem de filtrare în general, dar asta pentru că nu și-au testat niciodată propriile urechi (acești oameni, de obicei devin foarte surprinsi de rezultat).
Este o chestiune de gust - și poate obicei - dar este un fapt că ceea ce mintea ta va capta din muzică va fi destul de departe de a fi liniar dacă nu utilizezi Loudness.
Acestea fiind spuse, în funcție de alegerea boxelor, Loudness-ul din Beomaster 900/1000/1001/1200 etc. ar putea fi simțit ca excesiv."

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Salut Mokep,
Foarte interesante precizările, mulțumesc!

Într-adevăr, pickup-ul Beogram 1000 VF vine cu preu inclus. Bună observație.

De acord și eu cu faptul că potrivirea cu boxele e foarte importantă la amplitunerul Beomaster 900. Mai mult, și eu cred că niște boxe cam din aceeași perioadă, cu niște difuzoare sensibile și filtre minimale i s-ar fi potrivit mai bine. Din păcate nu am avut unele la dispoziție pentru probe.

Cât despre chestiunea îmbătrânirii condensatorilor, te cred pe cuvânt, căci eu nu mă pricep deloc. Neavând habar de electronică, nu mă pot apuca să umblu în el. Și nici nu am avut la dispoziție un exemplar modificat pentru vreun fel de comparație.

Interesant și ce zice tipul ăsta, Martin. Aș vrea să citesc mai multe. Mă poți ajuta cu un link?
Multumesc!

Mokep
Posts: 117
Joined: 05 Jul 2018, 21:15
Location: Brasov

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Mokep »

Pe Martin il gasesti pe beoworld.org sectiunea forumuri, nu mai stiu linkul exact de unde am luat citatul.
Gasesti un beovox 1000 pe olx pe la 200 ron dar in stare estetica nu prea buna. Daca difuzoarele sunt ok merita incercat, nu e mare "deranjul".

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Ok, o sa caut, multumesc!

Mokep
Posts: 117
Joined: 05 Jul 2018, 21:15
Location: Brasov

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Mokep »

Cu placere. Succes in cautari !

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Am cautat, Martin Geoff il chema pe tip si are o multime de posturi pe forum.beoworld.org

Foarte interesant mi s-a parut insa un articol de-al lui, legat de treaba cu loudness-ul si publicat pe blogul personal:
http://www.tonmeister.ca/wordpress/2014 ... -loudness/
Este un articol de interes general, nu se refera doar la sculele Bang & Olufsen. Recomand!

Tipul e un profesionist.
CV-ul lui e destul de impresionant: http://www.tonmeister.ca/wordpress/about/
Blogul lui poate fi gasit aici: http://www.tonmeister.ca/

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

Si, dacă tot suntem la Bang & Olufsen, să remarcăm faptul că firma e încă pe metereze în domeniul audio.
Un exemplu exotic de boxe fabricate de ei, în zilele noastre:
https://poweraudio.shop/san-pham/beolab ... ural-black

kaav
Posts: 2233
Joined: 19 Oct 2008, 18:33

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by kaav »

Uni, nu mai stiu cand sa se opreasca. Trebuie sa sti cand sa te opresti. Dureaza, dar merita. Nu mi-am dorit niciodata asa ceva. Intotdeauna am considerat acest ''brand'' emanatia unor printese sclifosite bantuite de nevroze.
Sper ca nu exista asteptari ''realiste'' in descrieri de la cineva, care are scule urate in casa :lol:

User avatar
DorinD
Posts: 264
Joined: 20 Nov 2008, 16:18
Location: Bucuresti
Contact:

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by DorinD »

kaav wrote:Uni, nu mai stiu cand sa se opreasca. Trebuie sa sti cand sa te opresti. Dureaza, dar merita. Nu mi-am dorit niciodata asa ceva. Intotdeauna am considerat acest ''brand'' emanatia unor printese sclifosite bantuite de nevroze.
Sper ca nu exista asteptari ''realiste'' in descrieri de la cineva, care are scule urate in casa :lol:
"In 1978, the Museum of Modern Art in New York City held an exhibition dedicated to Bang & Olufsen designs....The Beogram 6000 is on display in the Museum of Modern Art for its unique appearance and use of a tangential tracking tonearm..." (Wikipedia)
"It is never too late to have a happy childhood"

resitent
Posts: 445
Joined: 14 Mar 2020, 18:21

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by resitent »

BO mi se pare o flatulență audiofilă
Pioneer Linear (PL-L1000)
Kyocera DA-910 SE
Onkyo Integra A8670
Technics 7

Cine se împiedică de un cablu poate să piardă trenul audiofil

Mokep
Posts: 117
Joined: 05 Jul 2018, 21:15
Location: Brasov

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by Mokep »

Ma refeream la un alt Martin, cel cu userul Dillen, figura centrala a comunitatii, un om mai "vechi" decat Geoff.
De Geoff nu stiam, impresionante cunostiintele, realizarile si cv-ul.
Dillen e mai peste tot prin topicurile cu aparate audio mai vechi:

https://archivedforum.beoworld.org/forums/t/31850.aspx" onclick="window.open(this.href);return false;

Websitul sau:
https://beoparts.com/" onclick="window.open(this.href);return false;

Legat de design nici mie nu imi plac marea majoritate a aparatelor de le ei, dar sunt cateva super.

diversetrancote
Posts: 186
Joined: 04 Jul 2017, 09:17
Location: Bucuresti

Re: Ce ne mai trece prin mana – diverse trancote de zi cu zi

Post by diversetrancote »

@Kaav - acest ''brand'' emanatia unor printese sclifosite bantuite de nevroze
@resident - BO mi se pare o flatulență audiofilă

Domnilor, nu va place, nu serviti! Nu-i frumos ce faceti!

Post Reply