Mancarea cea de toate zilele si SANATATEA

Doar o vorba sa-ti mai spun
User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

puf
In concediu plec cateva saptamani pe trasee montane care pot dura si peste 9 ore si este necesar sa obtin energie din alimente si bauturi cat mai concentrate, nu poti cara dupa tine cantitati mari de mancare clasica sau bidoane cu apa.

Efectul este intotdeuna garantat: scade oboseala, accelereaza recuperarea, intensifica capacitatea de efort, creste concentrarea, totul pare mult mai usor.
energia nu provine de la chimicala aia, este defapt energia de rezerva pe care in mod natural (de milioane de ani) si-o stocheaza organismul. Tot asa nici cafeaua nu da energie, doar mijloceste consumul din rezerve, sa spunem ca deschide usa de la camara de rezerve strategice. Acestea sunt stocate de organism pentru cazuri de urgentza, am uitat sa precizez ca Natura este desteapta, are pentru toate cazurile prevazut cate ceva.
Practic aceste stimulente vlaguiesc organismul si ii strica echilibrul natural. Ca orice drog.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

kaav
Posts: 2233
Joined: 19 Oct 2008, 18:33

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by kaav »

Vlaguiesc organismul pentru ca compensarea energiei consumate ( prin hrana, odihna, dulciuri, vitamine e.t.c ) nu se face identic cu pierderea din resursele corpului cand se folosesc fel de fel de chestii - alfel cum se explica o persoana epuizata de la consumul de alcool constant, in timp....

puf
Posts: 471
Joined: 09 Oct 2008, 20:30

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by puf »

Mai am ceva cunostinte despre unele din procesele biochimice la nivel muscular de pe vremea cand faceam sport.
Singurele rezerve energetice disponibile in afara nutritiei sunt sub forma de grasime.
Procesul de eliberare a energiei din grasime este complex si se produce in anumite conditii.Din un gram de grasime se poate produce de 3 ori mai multa energie decat din aceeasi cantitate de calorii.Tesutul adipos este defapt doar o rezerva de energie a organismului.Doar in cazuri exterme cand nu mai exista disponibile nici calorii, nici grasimi se pot consuma proteine pentru eliberarea de energie, procesul fiind distructiv de tip catabolic.

Acum in situatie concreta dupa un traseu din Busteni pe Valea Cerbului la Omu fara nici un fel de antrenament pe ultima portiune, dupa 7 ore de urcus cu ditai rucsacul in spate, muschii se blocheaza pur si simplu, faci carcei sau nu mai raspund.Intri in o stare confuza, este greu sa articulezi cuvinte sau sa te focuzezi pe ceva.
Cu ajutorul energizantelor iti revii rapid in cateva minute, scapi de senzatiile alea si poti continua lejer traseul.
Nu exista efecte adverse, a doua zi nu am avut nici macar febra musculara.Situatia s-a repetat nu a fost singulara si la fel nu au existat efecte adverse.Prostiile de genul ca trebuie sa consumi ceva 20 ani ca sa apara probleme ma lasa rece.
Sportivi profesionisti si cei de performanta(toti fara exceptii) consuma adevarate industrii chimice, Red-Bull este un dietetic pentru sugari, in comparatie.
Maradona consuma sistematic si in exces cocaina de peste 30 ani, nu a crapat si nici nu pare ca sufera de ceva.
Bine acum cocaina este un produs obtinut din vegetale prin rafinare singura parte negativa este pretul prohibitiv.
Singurul efect advers este ca poate da dependenta dupa starile produse, nu ataca ficatul sau rinichi, nu provoaca arsuri, nu creste tensiunea, ca multe medicamente prescrise in diverse afectiuni.

Cafeaua a fost de multe ori incriminata si acuzata ca produce boli de inima, mai nou este chiar recomandata pentru efectul antioxidantilor continuti.Bunica mea implineste la toamna 100 ani si in ultimi 30 ani nu a fost zi sa nu bea cel putin o cana de cafea, mai are rost sa spun ca nu sufera de nici un fel de afectiune sau boala.A prins vremuri cand manca orice fara sa tine seama decat de potolirea foamei, a mancat si pana la refuz dar probabil in general a avut o viata echilibrata altfel nu imi explic cum de nu are nici un fel de afectiune cronica sau acuta.

Obelix
Posts: 1444
Joined: 19 Jan 2009, 13:01

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by Obelix »

Sunt la job si mananc asa ceva, plus un Coca Zero, cine imi poate indica ce boli cronice risc ? Cancer, ciuma bubonica, sifilis forestier :?:

Image

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

Obelix, ai putea incerca in timpul liber sarituri de la 300 m cu o singura parasuta (oricum 2 nu prea sunt de folos la distanta asta). Eventual peste linii electrice de inalta tensiune.

PS - este mai avantajos economic (pentru familie si bugetul de stat), poti muri pe loc sau repede, dupa chinuri de scurta durata, spre deosebire de diverse boli cronice generate de o indelungata alimentatie "sanatoasa". :wink:
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

kaav
Posts: 2233
Joined: 19 Oct 2008, 18:33

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by kaav »

Obelix wrote:Sunt la job si mananc asa ceva, plus un Coca Zero, cine imi poate indica ce boli cronice risc ?
Sunt oameni care apuca sa fumeze si 60 de ani si nu crapa de la asta. Depinde....
Pe unii ii iarta viatza, pe uni ii taxeaza dur. Ca la loterie.

Obelix
Posts: 1444
Joined: 19 Jan 2009, 13:01

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by Obelix »

Sa fim seriosi, (mai) nici un "birocrat" nu manaca echilibrat, decat eventual in W End, cu toate acestea speranta de viata a acestuia este sensibil mai mare decat a unui muncitor agricol, de exemplu... :roll:

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

Eu cred ca sedentarismul ne ucide si ne rablageste cel mai mult. Chiar daca bagam monoglutamatul in noi cu polonicul, daca totusi facem sport e mai bine decat cazul (majoritar) in care ne mutam fundurile audiofile de pe un fotoliu pe altul. Nu mai spun de bagatul la matz seara tarziu. De exemplu, acum e mult trecut de 12 si am o foame de zile mari....
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

Roşiile de pe tarabe arată impecabil, dar au tot mai puţine calităţi nutritive.

Cercetătorii ştiinţifici atrag atenţia că pot fi chiar dăunătoare sănătăţii.
Şi, culmea, cele mai periculoase sunt roşiile care au invadat, în acest sezon, pieţele: cele cu moţ, fără codiţă, de mărime medie.
După o iarnă grea şi lungă, când am mâncat numai roşii de import, de cele mai multe ori fără gust şi miros, iată că a venit şi vremea tomatelor autohtone. Sunt pline tarabele în pieţe cu maldăre de roşii cu moţ.
Frumoase şi gustoase. Şi, ce ne atrage cel mai mult, româneşti! Din grădinile ţăranilor noştri.
Adică, gândim noi, naturale şi pline de vitamine.
Ei bine, nu mai e demult aşa, întrucât, pentru a face bani mulţi şi cât mai repede, ţăranii stropesc legumele cu tot felul de substanţe care să le stimuleze creşterea şi care să le facă aspectuoase.
Din păcate însă, aspectul ia locul calităţilor nutritive.
Cele mai "la modă" soluţii sunt ETREL (o substanţă care coace roşia forţat) şi 2.4 D (un erbicid care stimulează activitatea hormonală).
"Din dorinţa de a câştiga bani rapid, producătorii folosesc tot felul de substanţe şi tehnici ca tomatele să se coacă urgent. Astfel de substanţe folosite în exces, după ureche, fac mai mult rău legumelor, care îşi pierd din calităţile nutritive", ne-a declarat Floarea Burniche, cercetător ştiinţific în cadrul Staţiunii de Cercetare Experimentală din Buzău.
Potrivit acesteia, roşiile cu moţ sunt cele mai periculoase, "pentru că sunt tratate cu mult ETREL, moţul fiind chiar o malformaţie a fructului. Acesta ascunde, de altfel, mult erbicid. Din această cauză nici nu au codiţe, pentru că sunt arse", a adăugat Floarea Burniche.
Prin urmare, specialiştii ne recomandă să cumpărăm roşii pe ciorchine verde, "pentru că sunt cel mai puţin tratate. Când codiţele sunt uscate, înseamnă că roşiile au fost stimulate cu prea multă substanţă", a încheiat Floarea Burniche.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

Cancerul din castronul cu salata

de Bradut Rares Palade (miercuri 16 Iul 2008)

Cand au aparut pe piata produse alimentare din afara tarii, toata lumea se batea pe ele, pe de o parte fiindca era o noutate, iar pe de cealalta parte toti considerau ca sunt mai bune decat produsele romanesti.

Foarte repede ne-am dat seama ca produsele importate nu sunt chiar asa de sanatoase pentru consumatori. Si, astfel, cei mai multi s-au orientat spre produsele romanesti, considerate mai naturale si mai sanatoase, dar mai ales gustoase. Intre timp, insa, si producatorii romani au realizat ca starea de sanatate si naturalitate a produselor lor nu le prea aduce bani in buzunare, asa ca au luat si ei exemplul confratilor de peste hotare.

Rosii de Galati aproape olandeze

Cel mai relevant produs in ceea ce priveste preferinta iesenilor il constituie rosiile de Galati. Cum apar acestea pe piata, rosiile din import nu mai fac doi bani. Si asta pentru ca exista credinta ca cele autohtone sunt foarte bune, din toate punctele de vedere. Rosiile de Matca (Galati) au devenit aproape o legenda, iar legenda trebuie exploatata, fiindca aduce multi bani. Asa se face ca la toate tarabele cu rosii apare si cartonasul aferent cu inscriptia „Rosii de Galati“. Cat de diferite ca si calitate sunt acestea fata de suratele lor din import este un subiect discutabil. Diferenta nu este nici pe departe asa de mare pe cat credem noi, fiindca matcasii din asta traiesc si trebuie sa-si scoata si ei un profit si, ca atare, au adoptat sistemul superintensiv de cultura al rosiilor, altfel nu s-ar explica abundenta acestui produs pe piata. Daca am lua rosii turcesti, olandeze sau de Galati spre a face o comparatie, ne-am da imediat seama ca nu exista o diferenta prea mare intre ele nici in ceea ce priveste gustul, si nici pulpa fructului, aproape inexistenta la toate cele trei categorii. Diferenta este ca rosiile olandeze sunt cultivate pe substrat hidroponic (adica pe apa), iar cele de la Galati sunt totusi rasadite pe sol; in rest, rosiile de Galati sunt aproape olandeze.

Pline de ingrasaminte si hormoni

Fuga dupa profit a legumicultorilor a adus cu sine folosirea unor tehnologii superintensive, pentru obtinerea unor productii record la hectar. „Aceste tehnologii superintensive folosesc o cantitate mare de ingrasaminte chimice de sinteza — azotati de amoniu, uree, fosfati, saruri de potasiu, mari cantitati de apa si biostimulatori. Chiar daca se utilizeaza o astfel de tehnologie, daca substantele chimice se folosesc in mod rational, se obtin recolte suficient de sanatoase. In schimb, daca se pun in cantitati exagerate, se obtin recolte poluate care vor avea efecte negative asupra sanatatii oamenilor si mai ales asupra copiilor si batranilor. De exemplu, daca se foloseste o cantitate de peste 300 kg de azot substanta activa la hectar, se obtine un spor de productie de o suta de tone, adica aproximativ 130 de tone de tomate la hectar, cand, in mod normal, productia este de doar 30 de tone la hectar. Numai ca aceste produse care aduc, ce-i drept, un profit frumos legumicultorului, au efecte negative asupra sanatatii consumatorului“, sustine prof. dr. Neculai Munteanu, profesor de legumicultura la Facultatea de Horticultura din cadrul Univeritatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterenara „Ion Ionescu de la Brad“, din Iasi.
Aceste substante chimice sunt utilizate pentru a mari productia la hectar. Dar se mai folosesc si biostimulatori. Cei mai frecventi sunt acidul diclordonsodic, utilizat pentru a induce legarea rodului, hormonii de crestere si dezvoltare, precum si substanta denumita etrel, care induce maturarea fortata a fructelor si coacerea lor. La Matca, de exemplu, sunt vreo 20 de magazine care vand biostimulatori. „Etrel este singura substanta care nu are nici un efect negativ asupra sanatatii omului, in schimb poate afecta calitatea produselor, daca nu se aplica atunci cand trebuie“, a adaugat prof. dr. Munteanu.

Cancer, orbire, intoxicatii

Consumul continuu de produse care contin peste limitele admise nitrati, nitriti, fosfati si alte substante chimice stiute si nestiute pot induce boli incurabile, cum ar fi cancerul sau orbirea. „Excesul de substante chimice produce diferite forme de intoxicatii, chiar cancer. De asemenea, afecteaza negativ sistemul nervos si pot produce chiar orbire. Atat ingrasamintele chimice, cat si biostimulatorii sunt utilizati si la alte legume — ardei gras, gogosar, ceapa, patlagica vanata, iar etrelul e utilizat si la fructe — capsuni, banane, citrice“, a mai spus prof. dr Neculai Munteanu. Daca etrelul nu este aplicat la inceputul maturarii, pulpa legumei nu se mai dezvolta, in interior ramane verde si nici seminte nu se mai produc. De altfel, aceasta substanta este folosita si la vanata, tocmai in scopul de a stopa producerea semintelor. Se pare ca producatorii nostri, in goana nebuna dupa profit, nu tin cont de perioada si cantitatea in care trebuie folositi biostimulatorii, asa se face ca nu putini dintre noi au cumparat patlagele rosii pe dinafara si verzi in interior. Substantele cu pricina sunt folosite nu numai de legumicultorii din Matca, ci si de catre cei din Targu Frumos si din celelalte bazine legumicole. Astfel de legume le mancam de fapt degeaba, pentru ca nu au substantele necesare organismului uman, asa cum credem noi, ci, dimpotriva, ar putea fi daunatoare sanatatii. Si poate ca nu asta e partea cea mai proasta. Cel mai prost e faptul ca legumicultorii nu sunt obligati (precum cei care fac branzeturi, spre exemplu) ca, inainte de a ajunge pe piata, legumele sa fie examinate si sa li se elibereze un certificat din care sa reiasa ca toate substantele nocive sunt in limite normale. Asa ca legumicultorii dau intr-o veselie cu ingrasaminte, care in final ajung in organismul uman si nimeni nu ia nici o masura in acest sens. Asadar, atunci cand credem ca mancam o salata sanatoasa facuta cu rosii si castraveti de Matca, cu ceapa si ardei gras (dupa gustul fiecaruia), mancam, de fapt, un amestec de nitrati, nitriti, fosfati si biostimulatori, un melanj numai bun sa ne imbolnaveasca.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

Obelix
Posts: 1444
Joined: 19 Jan 2009, 13:01

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by Obelix »

Singura concluzie valabila e ca daca nu vrei cancer, trebuie sa te dezobisnuiesti sa mananci... :mrgreen:

kaav
Posts: 2233
Joined: 19 Oct 2008, 18:33

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by kaav »

...chiar in fiecare zi :lol:

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by momolo »

Pana sa citesc treburile astea chiar habar nu aveam. Acum imi dau seama ca mai ales incepand cu toamna trecuta si practic toate rosiile pe care le-am cumparat anul asta din piata se aseamana izbitor cu descrierea celor umflate cu chimicale si mai ales ETREL (profil rosie majoritara constatat de mine - exterior par coapte si sunt rosii complet la coaja, majoritatea au un tugui mare ca un sfarc de tzatza de negresa, nu exista codita iar urma acesteia pare uscata, interior in partea de sus ca un con interior pe o treime din rosie este verde, necoapta si tare ca gogoneaua cruda, imediat sub coaja rosie. Practic trebuiesc scobite cu scula aia de scobit cartoful stricat. In partea coapta e chiar coapta pe bune dar are gust de apa, sunt fade si nu prea seamana cu fostele rosii naturale)
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
akaiofil
Posts: 305
Joined: 18 Nov 2008, 23:16

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by akaiofil »

... This species has amused itself to death ... (asta era vis-a-vis de comentariile lui obelix si kaav, intre timp a mai postat si momolo)
It's the music, stupid!

bnt
Posts: 425
Joined: 10 Jul 2009, 21:21

Re: Mancarea cea de toate zilele

Post by bnt »

Pai nu-s mai linistit cand imi aprind o tigara? Niciunul din blestemele agriculturii "fortate" nu ma bantuie, n-am treaba cu azotati de amoniu, uree, fosfati, saruri de potasiu, biostimulatori... :lol: Nu m-ar mira ca intr-o buna zi si fabricantii de tigari sa mentioneze pe ambalaj "produs eco - din tutun cultivat cu tehnogii traditionale". :lol:

Post Reply