TRAFIC de Bucuresti

Doar o vorba sa-ti mai spun
Post Reply
User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

TRAFIC de Bucuresti

Post by momolo »

Un subiect prea vast, aproape ca nu mai am energie sa scriu despre asa ceva....

In fiecare zi ne confruntam cu o lupta in adevaratul sens al cuvantului, in fiecare zi cei care circulam auto in traficul capitalei avem zeci de ocazii de accident de toate felurile, pana la cele mai stupide.

Mitocania si agresivitatea in traficul din Bucuresti a atins cote paroxistice. Cateodata ma gandesc ca mai rau nu se mai poate.

Strada e sat fara caini, politia nu face (ca de obicei) nimic sa imbunatateasca in vreun fel situatia, dimpotriva, o inrautatesc. Cand se intampla ambuteaje la ore de varf (exemplu dimineata si seara pe la 17...19) si stai fara sa inaintezi zeci de minute in coloana, privind in departare cum stopul se face verde/rosu, verde/rosu de zeci de ori, atunci exista o singura explicatie - in intersectie se afla un militian de circulatie care dirijeaza. Aproape ca e regula, cand pun pe cate unul in intersectie traficul merge mai greu.

Deja e la ordinea zilei sa vezi minim jumatate din soferi conducand cu telefonul la ureche neatenti sau sa vezi la fiecare semafor, dupa ce se pune culoarea rosie cum mai trec inca cinci masini.

Astea sunt deja banale in peisajul din Bucale insa e greu sa te obisnuiesti cu mitocania si rautatea din trafic. Nimeni nu acorda minim de prioritate benevola, nici cand nu ar avea nimic de pierdut insa sunt atat de multe cazuri cand nu se acorda nici prioritate obligatorie! Aproape zilnic observ soferi (si soferite) cum intra din strazi secundare cu cedare de prioritate in strazi principale fara minim de asigurare, unii cu privirea in directia opusa. Pare incredibil sa intri ca un tembel din strada laterala intr-un bulevard intens circulat fara sa arunci macar o privire in directia de unde vin masinile, dar sa stiti ca nu e un caz prea rar!
Pe unii ii vad adanciti in ganduri, sau cu telefonul la ureche sau pur si simplu complet tampi. E bine sa nu te afli in calea lor!

Am scris asta mai mult din dorinta de ajutor pentru ceilalti; poate multi care vor citi vor fi si mai atenti, cu totii avem de invatat din pataniile altora! Iata intamplarea:

- Ieri seara era sa o patesc rau de tot! Poate sa o mierlesc - se facuse intuneric si circulam cu farurile aprinse prin zona strazii Romulus. E o zona cu case vechi si strazi intortochiate. Aveam drum cu prioritate si ma apropiam de o binecunoscuta intersectie in cruce unde ambele intrari, dreapta si stanga au cedare de prioritate. Nu exista vizibilitate din cauza caselor si unghiurilor. In fatza vad 2 masini asteptand (in paralel, intersectia se lateste in zona respectiva) dintr-o strada laterala stanga mea cu semn de cedare de prioritate. Asteptau ca eu si cel din spatele meu sa trecem pe drumul nostru cu prioritate. De obicei accelerez putin in zona aia fiind strada destul de buna si ca sa nu-i fac pe ceilalti sa ma astepte.

Dar in momentul ala am avut asa o presimtire si parca ceva m-a oprit sa accelerez usor (aveam cam 40 la ora) desi cel din spate parea cam nerabdator sa treaca. Multi pe acolo trec cu viteza nepermis de mare pentru asa strazi inguste si incurcate. Dar in Bucuresti nu e o noutate, foarte multi inconstienti conduc cu viteze extrem de mari pe stradute inguste si fara vizibilitate.

Dau sa intru in intersectie vazand ca cei doi din stanga asteapta linistiti la semn. Imi aduc aminte bine, era un Matiz verde si dupa el un Astra bleumarin.

.....Intr-o sutime de secunda o masina imi taie fatza. Am vazut cumva cu coada ochiului ceva care misca dinspre stanga si am avut reflexul sa pun frana. Norocul meu, practic masina care a venit din stanga de pe contrasens depasindu-i pe cei doi (paraleli) care asteptau la semnul de cedare, avea pe putin 100 la ora daca nu mai mult. Nu i-am vazut lumina farurilor....defapt nici nu stiu daca avea farurile aprinse ?! (sunt destul de multi care circula noaptea fara lumini!). Defapt am inlemnit pe loc, in secunda aia nu realizam cum a putut sa treaca..... "peste mine" .....atat de aproape a fost!

Nu cred ca au existat mai mult de cativa centimetri intre botul masinii mele si "umbra" aceea care a trecut dinspre stanga spre dreapta! Atat am apucat sa vad, s-a dus in dreapta, a disparut practic in clipa cand am intors capul desi strada respectiva e lunga si cu multa vizibilitate dar dupa cateva sute de metri coteste, si am mai apucat sa vad ca era o Dacie comunista combi culoare oarecum bej deschis dar nu sunt sigur. Am vazut mai mult cu coada ochiului.

Viteza cu care a trecut a fost atat de uriasa incat nimeni nu ar fi avut timp sa citeasca numarul. Probabil a venit din stanga deja cu viteza foarte mare, a ocolit in S pe contrasens pe cei 2 care asteptau la semn si s-a strecurat intre botul masinii mele si acestia. In realitate nu cred sa fi facut nici un S in dreptul meu, pur si simplu a trecut ca o torpila. Socul meu a fost datorita vitezei cu care s-a intamplat, o secunda e prea lunga!

Am ramas pe loc uimit cam vreo 10 secunde .....reprezentand prea mult timp pentru disperatul din spatele meu care incepuse deja sa ma claxoneze....

Cei 2 din stanga au asteptat dar nici unul nu a schitat un gest, ma uitam uimit la cel cu Matizul verde. Asteptau indiferenti sa ma car de acolo ca ei sa treaca.

M-a apucat furia dar era prea tarziu sa ma lansez in urmarirea acelei masini. La viteza pe care o avea si in zona respectiva unde strazile sunt foarte incurcate era foarte posibil sa nu-l mai gasesc. Era si foarte posibil sa "mi-o capat" daca in masina aia se aflau mai multi hoti, drogati sau cine stie ce descreierati inarmati ?!

Oricum, nu as mai fi avut martori pentru ca cei 3 ar fi plecat pe loc iar daca opream sa-i intreb ceva, aveam martori dar nu mai aveam numarul descreieratului fiind prea tarziu. Nimeni nu avea cum sa-l observe, viteza era atat de mare incat totul a durat sub o secunda...

Si chiar daca aveam numarul si martorii, tot nu faceam nimic avand in vedere cum e politia rutiera la noi.

V-am povestit asta ca sa vedeti cum puteti s-o patiti din senin. Daca m-ar fi lovit sunt sigur ca nici nu as fi stiut ce m-a lovit, poate azi eram la spital sau la morga......

Am mai trait accidente la viata mea si am gasit ca exista cateva "reguli" - se intampla fix cand te astepti mai putin si se intampla atat de fulgerator incat timpul pare sa se dilate, sa nu mai existe. Am mai constatat ceva, majoritatea accidentelor sunt pur ghinion, unele sunt atat de uimitoare pentru ca in realitate ti se pare de neimaginat sa se potriveasca atat de bine la un loc, atat de racordati perfect in timming niste factori atat imposibili la modul..... logic. Dar ce are deaface logica cu accidentele ?! Multe ar fi atat de greu de reprodus (voit) incat de multe ori zic, viata bate filmul !
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
SOLO
Moderator
Posts: 1881
Joined: 25 Sep 2008, 22:42
Location: Milan

Re: TRAFIC de Bucuresti

Post by SOLO »

Daca as fi la putere , unul din primele lucru pe care l-as face ca sa aduc bani la buget este sa amendez la sange idiotii : Aia ca arunca hartii pe jos , nu respecta regulile de circulatie , fac scandal , etc. Am avea o tara mai curata , oameni mai civilizati , trafic mai ordonat .
Motto-ul meu ar fi : "Daca nu din bun simt , cu forta !"

solo
Every foot from the wall adds 1000$ to the sound
*Doneaza pentru libertatea si sustenabilitatea forumului

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: TRAFIC de Bucuresti

Post by momolo »

SOLO wrote:Daca as fi la putere , unul din primele lucru pe care l-as face ca sa aduc bani la buget este sa amendez la sange idiotii : Aia ca arunca hartii pe jos , nu respecta regulile de circulatie , fac scandal , etc. Am avea o tara mai curata , oameni mai civilizati , trafic mai ordonat .
Motto-ul meu ar fi : "Daca nu din bun simt , cu forta !"

solo
Sa sti ca nu tine decat de aplicare si nu de legislatie. Amenzile nu sunt chiar mici si nici legea nu e chiar permisiva. Problema este in ograda politiei care se comporta precum Militia comunista din vremea lui Ceausescu. Pur si simplu nu ii intereseaza sa faca ceva cu adevarat folositor si cu rezultate. Apoi mai este problema organizarii proaste, este si problema militianului dezinteresat la locul de munca (singurul lucru care-l atrage sa faca ce face este sfanta shpaga, salariul fiind doar un soi de bonus). Practic motivatia data de shpaga (= coruptie, incalcare a legii) este mult mai puternica decat motivatia data de salariu si conditiile de munca (cu sau fara salariul de bugetar taiat).

Daca ai merge sa vezi cum arata birourile si cam ce se face la politia rutiera, daca te-ai inrola in randurile lor, in scurt timp ti s-ar taia pofta de ordine si dreptate, te-ar cuprinde lehamitea si ti-a da seama ca unicul rost sa stai acolo e mica (sau marea) "ciupeala".

Tot sistemul e corupt, putred si imputit. E ca o masina de tocat, intri cu idealuri si instant esti zdrobit in rotile masinii ajungand ciulama sau daca esti o piatra mai tare vei fi scuipat afara din sistem.

In concluzie, nu legile sunt problema, nici regulamentele ci aplicarea lor. Daca ar fi macar pe jumatate aplicate s-ar face ordine. Daca ar fi vointa (adevarata) politica, chiar de maine ar fi ordine pe strada pentru ca este foarte usor. Trebuie o actiune in forta, sustinuta, pe termen lung pana marea masa cedeaza. Insa la noi nu se vad decat actiuni de panarama, exact ca pe vremea lui Ceausescu, primesc ordin "NU se mai poate tovarasi, de maine mergem pe strazi si punem ordine" si dupa o zi, doua, trei, totul revine la "normal" in lehamitea specifica.

Apoi o mare problema sunt strazile si reglementarea circulatiei.

Majoritatea drumurilor sunt colmatate de masini parcate aiurea, cateodata intreaga banda e ocupata de un toparlan care vrea sa parcheze in usa tutungeriei cu avaria pusa.
Din cauza atator obstacole, drumuri proaste, gropi, semne puse prost se produc multe accidente si tragedii. Dar in societatea mioritica ceea ce nu exista pe sticla TVului, nu exista nici in realitate. Poporul e condus cu televizorul.

Suntem o turma imbecila si proasta si traim ca intr-o ferma de pui la lumina unui bec chior hraniti la ore exacte de niste masinarii cu chestii artificiale. Ne nastem in intuneric, suntem educati in intunericul mintii si bajbaim in intuneric mirandu-ne ca lumina izbaviiri nu mai vine si la noi. Avem mentalitate de pui de crevedia crescut la bec. Toti, de la politician la militian pana la soferul care se fofileaza. Cu totii suntem victime si calai in acelasi timp. Iar asta pentru ca nu avem principii si suntem educati de mici in spiritul "merge si asa" insotit de "spiritul defetist "nu avem ce face, asta e!".
Gandul nostru incepe cu "nu se poate" dupa care nimic nu mai conteaza. Pai cum sa schimbi ceva, cum sa construiesti ceva cu oameni care in sinea lor sunt convinsi ca nu se poate ?!

Iar cei care construiesc drumuri in Romania sunt cele mai inapoiate si mai imbecile fiinte ale speciei umane. Cateodata pana si tiganii din satrele nomade mi se par mai evoluati mintal. Mai uit la astia care fac drumuri si ma minunez cata lehamite si tampenie radiaza in jurul lor! Incepand cu imbecilii care le proiecteaza cu picioarele, defapt ca niste scolari repetenti. Nu exista din partea nimanui minim de interes de a face lucru bun, de a se implica, de a-i pasa de ceea ce face si decide. Ala care sta la proiectare trage linii in durerea pulii si nu-i pasa ca afara, pe teren situatia cere ceva implicare si inteligentza. Oricum, chiar daca ar vrea sa faca ceva mecanismul orb al birocratiei oarbe il reduce la tacere instant.
E un teatru al absurdului, biete fiinte batute de soarta isi fac rau uneia alteia intr-un imens scenariu al haosului. Rezultatul e simplu, toti sufera si toti se cred victime ale sistemului care este facut... din ei. Sunt rotile unei masini de tocat care se toaca pe ea insasi. Si totul pleaca de la mentalitatea defetista si neprincipiala cu care sunt imbibati inca din primii ani de viata.

Pentru a avea drumuri ne trebuie intai de toate ORGANIZARE si DISCIPLINA. Cine naiba le-a mai vazut pe cucoanele astea dupa ce l-au plumbuit pe piticu acu'fo douaji de ani ?! La asa gloata nu poti pune disciplina decat cu biciul si nuiaua. Dar nu se poate, acum e DEMOCRATIE ! (si electorat!) :lol:
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

User avatar
nicumur
Posts: 340
Joined: 03 Oct 2008, 17:57

Re: TRAFIC de Bucuresti

Post by nicumur »

Mi-au placut atat de mult unele pasaje incat mi le-am trecut la semnatura pe hifi :mrgreen:
"Forumul nu e o anexă a dormitorului sau a closetului de-acasă. E o ieşire în lume, cu tot ceea ce o asemenea ieşire presupune, de la veşmînt la discurs." - ANDREI PLESU

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 15650
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: TRAFIC de Bucuresti

Post by momolo »

Permisul auto,
de Dan Puric



Dumnezeu, iubindu-mă, mă tot pune la felurite încercări ca să nu mă
plictisesc.
Aşa a fost şi cu şoferia. Ne-am luat şi noi maşină.

Atunci mi-a zis soţia că ar fi bine să-mi iau permis şi eu, că cine
ştie, s-ar putea să fie nevoie vreodată să şofez.

Pentru mine, lucrul astă a venit prea tarziu, şi m-am dus la prima
lecţie de şoferie cu emoţii de liceean, la un PECO, unde trebuia să mă întâlnesc cu instructorul.

Tremuram rău pe marginea trotuarului, ca la bacalaureat, şi îl
aşteptam. Cel mai bun lucru era că omul nu mă cunoştea.

A venit cu o Dacia de pe vremea lui Ceauşescu, căreia, când i-a pus o frână, chiar în faţa mea, i-au sărit şuruburile pe jos. Le-a adunat
tacticos şi le-a pus la locul lor, ignorându-mă.

Era mecanicul absolut, la întâlnirea cu imbecilul absolut.

Locul mortului.

Nea Ilie era plin de vaselină şi avea un fes slinos pe cap. M-a citit
din prima, şi-a dat seama cu cine are de-a face.

Daca m-ar fi cunoscut, mi-ar fi spus: <Vai, maestre, ce onorat sunt să vă fiu eu instructor!>

Când mi-a zis, fără să se uite la mine: <Bă, asta e cheia!>, am îngheţat.

<Fii atent, a continuat el, ambreiajul este tata, frâna este mama, iar
acceleraţia este copilul tâmpit care aleargă până ce dă cu capul în
prima maşină.>

Absolut genial!

Apoi îmi spune scurt: <Treci în locul meu!>

Eu, speriat: <Lasă-mă, nene, că n-am mai pus în viaţa mea mâna pe aşa ceva>.

El: <Bă, tu nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să te
conducă toţi tâmpiţii?>

Şi atunci m-am gândit să strig şi eu la poporul român:

<Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii
condus de toţi tâmpiţii?>

Era o adevarată resuscitare, domnule!

Şi îmi tot repeta: <Hai, hai, învaţă să conduci!>

Ceea ce a urmat a fost incredibil. M-a scos direct în trafic.

Şi eu trebuia să am mâna pe volan, pe chei, pe schimbătorul de
viteze, trebuia să mă uit în cele două oglinzi, dar şi în ochii lui.

<Unde te duci, măăă? Nu vezi unde mă bagi? O calci pe baba aia! Nu te uiţi în spate? Vezi, băă, că intră ălă în tine!>

Şi m-a ţinut aşa, de îngheţam şi transpiram tot, doua zile la rând! Nu
mai eram sănătos! Nici un rol, în viaţa mea, nu m-a solicitat atât de
mult, şi nu m-a adus într-o asemenea stare.

În a treia zi s-a liniştit de tot.

Stătea bătrânul cu o mână pe volan şi cu fesul pe ochi.

Dormea, domnule!

<Înseamnă că am început să conduc bine>, mi-am zis.

Crucea Sfântului Andrei .

Nu l-aţi văzut pe Puric, disperatul, între Maestrul său dormind şi
traficul din Bucureşti.

Si, târându-mă încet-încet, am trecut pe lângă un cimitir. Atunci
Maestrul a deschis ochii:

<Bă, vezi? Aici e o fostă elevă de-a mea!>

Mie mi-a îngheţat coloana vertebrală.

<În cimitir?>

<Pai da! Nu e singură, e cu soţul!>

<Cum a ajuns acolo?>

<Tot aşa, bă, ca şi tine, nu a oprit la Crucea Sfântului Andrei , aia
pe unde trece trenul. Păi, băă, când vezi o cruce, nu te opreşti să te
închini? Treci ca animalul? Ce-o fi cu graba asta, că tot acolo
ajungi!>

Omul ăsta m-a creştinat pe mine, teologul lui peşte.

Avea dreptate! Când vezi Crucea Sfântului Andrei, te uiţi în dreapta
şi nu crezi nici măcar în ăla de-ţi face semn cu steagul, că e ţara
plină de proşti.

Vei învaţa să conduci când vei şti să te fereşti de proşti, nu când
vei şti legea !"
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.

Post Reply