Un articol excelent pentru cei care au rabdarea (si nouronul) sa-l citeasca pana la capat (in ciuda felului cum e afisat textul):
Fenomenul dezvoltat in Europa de Vest se refera la acele persoane care prefera
>sa isi petreaca mai putin timp muncind si mai mult facand lucruri simple:
>plimbari, vacante la tara, calatorii lungi cu trenul si cu barca.
>
>
>CARIERA. In general, persoanele care devin adepte ale acestui curent nu sunt
>carieriste si nu vor sa se imbogateasca,preferand sa munceasca atat cat sa isi
>poata permite viata de zi cu zi si cat mai mult timp liber. De asemenea, dupa
>cum explica psihologul Aurora Liiceanu, a deveni adept al acestui curent implica
>si"o doza de renuntare la orgolii sau la vise de preamarire".
>
>ACTIVITATI. In afara de relaxare, unii "downshifters" aleg sa isi petreaca
>timpul liber facand voluntariat, donand bani sau bunuri catre organizatii
>caritabile in care activeaza temporar sau practicand diverse forme de arta.
>
>
>Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management
>
>de Aurora Liiceanu
>
> Downshifting- ul s-a nascut din refuzul societatii occidentale (care de
>fapt este o expresie postmaterialista) de a
>deveni sclavul valorilor materialesi de a-ti consuma toata existenta alergând
>dupa bani, dupa o pozitie ierarhică. Downshifting- ul inseamna
>refuzul de a intra intr-o anume inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei,
>refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza este ca de fapt, calitatea vietii
>individului, care este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de
>vedere material - nu iti trebuie atit de multi bani ca sa poti sa fii fericit,
>multumit în viata - ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, de timpul
>pe care il ai de trait, astfel încât sa nu devii un sclav al muncii. Prin urmare
>e vorba de o etica a muncii.
> Downshifting- ul nu poate fi la noi, pentru ca noi suntem o societate
>care am demarat dupa '90 in plin materialism grosolan si exagerat, in care banul
>si acumularea de bunuri materiale este o dominanta a vietii.
>Toata lumea priveste cu admiratie si invidie desfasurarea cursei achizitiilor
>materiale, lucru care in strainatate a inceput sa fie pus sub semnul
>intrebarii.Din aceasta perspectiva un om din est (din tarile postcomuniste) o sa
>fie mai bine imbracat decit unul din vest, o sa isi doreasca o masina mai buna,
>o sa fie, cum se spune, victima societatii de consumintr-un mod cu totul
>necritic, o sa-si ia tot ce este mai scump si o sa o faca ostentativ si in
>mod excesiv. Deci noi, in momentul de fata, suntem o societate cu
>valori materialist - excesive, spre deosebire de cealaltă societate, in
>care oamenii profita de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vietii,
>dar si calitatea ei.
> Eu cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decit
>al nostru. Adica ei nu au o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta
>conditie bazala, minima pentru a trai relativ decent este realizata cam la toate
>categoriile sociale.... Faptul ca exista oameni care stau pe strada, sau care
>refuza sa intre in alt tip de inregimentare, in aceasta ordine a vietii, tine si
>de o patologie sociala care este legata de postmodernism, nu tine de saracie,
>pentru
>ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa existe o anumita
>satietate. Cu alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu zece maiouri poti
>traversa o vara. Noi cred ca suntem intr-o perioada in care a inceput sa se vada
>aceasta adictie de shopping, care tine de centrarea de materialism, prin
>manipularea sau si prin manipularea data de publicitate, care indeamna necritic
>catre consumerism.
> Asta nu inseamna ca la ei nu exista asa ceva, insa sunt mult mai potoliti
>si ceea ce este interesant este aparitia acestui curent critic ca schimbare a
>stilului de viata.La noi nu exista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum
>am mai spus, este vorba de invidie si chiar o rautate de a scotoci, sa vezi cit
>si-a mai luat, cite vile si-a luat, cum e vila etc. Exista o dorinta evidenta a
>unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor materiala excesiva pe care ei o
>coreleaza cu reusita sociala sau cu reusita existentiala.
> Numarul, cantitatea contează, si pretul.
> In general downshifting- ul pune accentul asupra unei idei
>importante: exista si alte laturi ale vietii care sunt importante si pe care
>le poti realiza daca ai bani, dar nu neaparat foarte multi bani: relatiile,
>prietenii, placerea de a sta la ora 11 dimineata pe malul unui riu, sau trezitul
>de dimineata la ora 10, cu gazeta in patetc.
>Vedem o graba teribila a tinerei generatii de alerga după bani si de a uita sa
>traiasca. Pentru ca sa ilustrez acest lucru am gasit un text foarte critic, in
>care un specialist in marketing se refera la ce se intimpla la noi in Romania
>:"am vazut fete care, atunci cind s-au angajat in agentie, erau ca niste mere
>sanatoase din care iti venea sa musti cu pofta; astazi sunt niste scovergi
>iradiate de computer.Oricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la care pleaca de
>la birou si daca ar apela la solutia cea mai la indemana, un coleg de birou,
>tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul ca stresul cauzeaza sterilitate masculina.
>Probabil ca la ora la care scriu aceste rinduri ele se afla tot la birou
>bibilind un mediaplan sau pregatind press release-ul unui client isteric si
>mitocancare nici macar nu stie sa spuna "multumesc". Pentru simplul motiv ca
>"doar te platesc, nu?"
>
> In nici un loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru patrat nu e
>mai mare ca in marketing si publicitate.
>
> E interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca
>inainte exista acest stereotip - cind ai o fata este bine sa intre in invatamint
>(invatamintul a fost totdeauna feminizat, pentru iti permite sa mai cresti un
>copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe acasa si sa ai timp pentru
>datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), astazi, este ciudat pentru
>ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare - intra in
>jurnalism, daca au
>noroc lucreaza la televiziuni -, iar cele care mai exista se duc mai degraba la
>gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci, majoritatea intra in
>jurnalism si in marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de
>mobile si de dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa
>te gindesti mai atent iti dai seama ca de fapt sunt foarte prost platite pentru
>cit de rar dai pe acasa.
> De ce a aparut downshiftingul? Pentru ca este vorba de manipulare, de o
>anume conditionare in privinta statutului de consumator. Se zice ca femeile vin
>tarziu acasa, dar cu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe
>lucruri si il fac pe copil sa devina la rindul lui consumator si il
>conditioneaza. Copilul, la rindul lui, este plin de bani, dar fara parinti-
>copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acasa.
>Consumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal de
>alarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa explice
>raspindirea acestui fenomen.
> Ca fenomen, downshifting- ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are
>si o componenta intelectuala, care include preluarea critica a valorilor,
>posibilitatea de a fi reflexiv cu propria ta viata, plasarea intr-un cimp al
>invatarii de calitate ai al cresterii personale, practic imposibila in
>conditiile in care stai zece ore la serviciu, te duci la workshopuri,
>teambuilding- uri (aflate la noi in plina moda).Toate duc la confiscarea
>individului pentru profit.
> Tineti minte ca in '90 atractia fata de domeniul privat a fost marita si
>prin schimbarea limbajului de nomenclatura a muncii, orice contabil era director
>economic. Toate aceste etichete care citeodata nu mai aduc bani, dar care
>psihologic motivează individul si il fac ca sa accepte sa lucreze mai mult,
>uneori fara o crestere salariala pentru prestigiu, flateaza nevoia de statut.
>Este vorba despre o nevoie psihologica folosita foarte mult in manipulare. Atita
>vreme s-a spus ca nu este bine sa existe relatii sot-sotie la slujba, acum se
>reia ceva care seamana foarte mult cu comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fie
>casatoriti, sa stea cit mai mult acolo, sa aiba gradinita pentru
>copii si unde sa manance, individul nu mai are decit week-endul care uneori
>poate fi petrecut cu colegii de la slujba in continuare, deci practic este o
>"deprivatizare" a individului. Acesta se intimpla la noi si oamenii nu au nici
>un pic de spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care este
>realmente gindita foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ in
>favoarea profitului.
> Psihologii s-au gindit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile
>si barbatii nu mai pot sta impreuna nici macar in week-end deoarece toate aceste
>reuniuni (teambuilding- uri) se fac de obicei in afara, se cheltuie foarte multi
>bani, te incinta ca este un hotel scump, dar trebuie sa raspunzi la intrebarea
>ce se intimpla cu familia, pe care nu poti sa o neglijezi.
> Ideea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cind sa
>te opresti, pentru ca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii
>nebanuite in viata, sa nu devii un robot, un om "simplificat" , un nevrotic sau
>un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de supravietuire, un om care
>supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tiraste societatea ca stat,
>fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta alegere. Cind ai
>foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cind ai mult mai mult
>decit iti trebuie, ideea de a
>reconsidera ce iti trebuie (cu cele doua componente: materiala si spirituala) e
>vitala. Partea spirituala nu se poate face in supravietuire.
> Deteriorarea relatiilor interpersonale este o consecinta a lipsei
>de timp.Vedem in filme politisti extraordinar de motivati, care lucreaza foarte
>mult si sunt parasiti de sotii (aici poate ca nu este vorba de partea materiala
>ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita, echilibrata intre
>investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), care stau
>cu o sticla de whisky singuri in camere destul de modeste.
>
>Este vorba de a-ti regindi existentasi de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in
>raport cu o existenta in care sa nu uiti ca exista si natura si timp liber, sa
>revalorizezi prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta sau stinga, sa ai surse
>multiple de satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este
>posibil, suntem inca morti dupa vitrine.
> Cred ca downshifting- ul aduce o mai buna convietuire intre "a fi" si "a
>face", pentru ca se zice ca occidentul este centrat pe "a face", fara simt
>critic, iar ceilalti sunt pe "a fi", fara simt critic(se zice ca in India exista
>obezitate spirituala, iar in America exista obezitate materiala). Totusi in
>civilizatie exista nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poti dormi pe
>strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile cu obezitate
>spirituala.
>
>Nu suntem in stare sa luam ce e bun dintr-un loc si ce e bun din celalalt loc si
>sa facem o sinteza care sa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sa nu
>traim in extreme.
> Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza
>alt peisaj decit canile de cafea, aparatele de facut cafele si
>monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierdut tot din acest motiv
>si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct de vedere
>psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe
>care o propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare. Filmele
>de actiune induc un ritm alert al vietii, care se rasfringe asupra psihismelor
>noastre.
> Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in
>obiecte de aruncat, de unica folosinta. Un anumit tip de cultura a relatieise
>pierde, avind in vedere ca suntem intersanjabili, oamenii nu se mai fixeaza in
>relatii de lunga durata, suntem ca intr-o miscare browniana, toti oamenii sunt
>frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de a fi altul si un refuz de a fi tu
>pina la urma.
> Aceasta necorelareintre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce in
>ce mai mica afirmarea de sine, trebuie sa semeni cu Cher, cu Britney Spears) si
>dependenta de altii, de grup, reprezinta o negare a unor principii psihologice
>adanci, care sigur modifica structura personalitatii. Nevoia excesiva de imitare
>- modelele celebritatii -, admiratia pentru persoanele cu vizibilitatea sociala,
>care apar la televiziune, publicitatea, aceste identificari care se propun si
>care sunt preluate cu totul necriticeste proprie prezentului. Televiziunea este
>o oportunitate foarte cautata pentru ca vizibilitatea sociala poate avea efecte
>pozitive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti sa faci
>aranjamente, te poti "marketa"etc.
> Downshiftingul este un si un refuz al formei fara continut.
>Astazi, industria schimbarii, a denaturarii, sau a renaturarii
>chirugia estetica, de pilda, e la moda pentru ca inegalitatea prin
>naturaera singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin
>din punct de vedere fizic... Acum daca se pierde acest lucru - cum este
>si firesc -posibila explicatie ar fi ca nu putea sa se nasca decit intr-o epoca
>in care s-a lansat transplantul si clonarea. Cineva
>spunea intr-un interviu ca "toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi,
>la fel". Nu este decit o schimbare a formei, continutul nu contează. Imaginea
>este totul. Suntem in pline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi,
>de unde esti, din ce grupa faci parte. Avem foarte multa informatie, cimpul de
>alegeri este urias, dar ne lipseste discernamintul si ne lipsesc criteriile. De
>ce este bine asa si de ce nu este bine asa? Daca inainte opozitia între bine si
>rau avea o demarcatie clara, existau percepte religioase - asa e bine, asa nu e
>bine -, astazi nimeni nu iti spune ce e bine si ce e rau. Tu trebuie sa alegi si
>sa suporti consecintele.
>
> ED: Estimati ca vor exista niste apropieri intre marile companii
>si fenomenul downshifting, pentru a impiedica exodul de capital uman catre
>aceasta deschidere a vietii?
> AL : Nu stiu, ma gindeam ca exact acest evazionism va fi preluat
>de cineva care va vedea un profit, l-ar prelua si apropia, l-ar transforma
>intr-un profit in sensul ca nimic din ce rasare ca germene de interes nu ramine
>ascuns. Aici cred ca exista un pericol pentru ca sunt de acord ca s-a nascut
>transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentii bune de la
>inceput. De altfel, in cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: ca te
>refugiezi pe o insula
>si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ai numai
>natura, ca mananci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr-un alt
>tip de nevroza.
> ED: Vorbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre extrema
>aceasta te paste ruperea totala de lume.
> AL :Haideti sa luam fenomenul "hippies", care sa zicem ca nu poti sa
>il vezi ca un downshifting, insa intr-un fel de avangarda poti sa il vezi daca
>fortam putin lucrurile. Refuz scoala, refuz caldura, refuz apartamentul, acest
>mit al lui Robinson Crusoecare ne bintuie din cind in cindsi pe care se bazeaza
>si evaziunea catre tara, catre rustic. Dar ce s-a observat pina la urma? La
>primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin urmare, e foarte greu sa iti
>asumi ceva cu totul nou. Pina la urma suntem convinsi si de beneficiile
>socialului. Ideea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor
>in societatea de astazi. La un moment dat se spunea despre femei: te mariti
>repede, faci repede un copil, il cresti pina la 26, 27, 28 de ani si la 28 ani
>cu un copil mare iti incepi viata. Poti face o facultate, esti inca tinara si
>poti sa iti reiei o alta viata. Se poate si invers, iti incepi cariera, lucrezi
>de innebunesti si la 34, 35 ani cind esti pe ultima suta de metri faci un copil.
>Acum la noi se poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s-au gindit
>sa impace si capra si varza si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind
>si mai eliberate de maternitate, adopta copilul ca o forma de a compensa
>frustrarile. Pe de alta parte, copilul devine o forma de lux, pot sa imi permit
>un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentru ca eu
>fac banii, eu i-am facut si nu depind de
>nimeni. Este o actiune voluntar - monoparentala la aceasta categorie. Avem
>foarte multe forme. Una peste alta ideea este ca stilul de viata incepe sa
>preocupe foarte mult individul si cred ca daca o luam filozofic, motivul se
>naste din ideea aceasta a utilitatii vietii.
>Inainte viata se traia, acum trebuie sa ii gasesti o justificare.
> ED: Adica intii traiesti particica aceea de viata si dupa aceea iti mai
>trebuie alti 15 ani sa o explici.
> AL : Exact. In orice caz omenirea este extrem de pestrita si
>exista foarte multe formule pe care ti se propun ca fezabile. Cind am zis
>de subdiviziuni m-am referit de exemplu la casatorie. Vrei relatii seriale
>fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborisuri, incet incet, ai facut o
>investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii
>seriale. Ai de ales.Era mult mai comod cind ti se spunea cum trebuie sa faci.
>Era clar ca era inspre binele tau sa preiei un model. Acum esti pus in fata
>multor modele, submodele sau contramodele si trebuie sa alegi ce vrei. Ideea
>este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens.
>Inainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce
>reprezinta o intreprindere destul de dificila. Uneori am vazut ca acest lucru
>poate fi si una dintre explicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest
>sens. Cel care sa-ti spuna ca merita sau ca este o datorie sa
>traiesti. Generatiile mai vechi nici nu si-au pus problema, traiau pur
>si simplu.
> ED: In privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting- ul nu e
>de interes, de actualitate. Puteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai
>trebui sa treaca peste noi, ce ar trebui sa mai invatam pentru a ajunge in
>ipostaza de a marsa catre acest fenomen?
> AL : Cred ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru
>ca reflexia fata de propria viatain termeni mai evoluati nu se face decit in
>momentul in care ai asigurate conditii de viata decente. Nu neg ca oamenii care
>sunt foarte saraci nu isi pun probleme de ce sunt in halul asta de saraci si de
>ce viata este atit de amara, dar o fac in alti termeni decit cei care au tot ce
>le trebuie, sau in orice caz sunt multumiti si isi pun problema ce fac cu viata
>lor. Primii trebuie sa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens
>vietii. Este o mare diferenta.
> Cind am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un
>banc destul de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen:
>un om sta pe malul marii si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste,
>iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur si simplu si contempla marea. Acesta ii
>spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca asta prapadita, o sa iti iei una mai
>buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii arate care sunt avantajele: daca prinzi
>peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei un vapor si daca iti
>iei un vapor o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucreze
>altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce
>fac?Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de
>ospitaliera cu el, peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea
>sa intre in aceasta cursa.
> ED: Considerati ca oamenii care au beneficiat de
>provocarile downshifting- ului intr-o anumita portiune a vietii lor vor
>fi capabili sa genereze alte valori pentru societate decit cele la care au
>apelat initial, adica vor putea sa genereze valori postmoderne? Daca da, in ce
>sens?
> AL : Cred ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic
>mai multe motivatii, hobbyuri, de a fi plasat mai realist intre
>principiul placerii si principiul realitatii, te face ca oricind sa te poti
>opri si sa ai ce face, sa nu ramii gol. Hobby-ul, cum se zice in sociologie,
>raspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul placerii si principiul
>realitatii: exista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu
>nevoile, dar trebuie sa iti ramina ceva care, sa raspunda unor nevoi personale,
>sa-ti dea satisfactii. Este de dorit sa iti ramina permanent niste lucruri
>pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce sa faci dupa aceea. Sunt foarte
>multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar
>putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care
>se irosesc. Dar la noi exista acest curent, daca nu-ti da bani sa nu faci. Aici
>remarc o deosebire fata de lucrurile bune pe care le-am descoperit in
>strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sa te duci undeva, socializarea in
>orice caz este un fapt pozitiv, nu poti sa te retragi din lume.Este nevoie in
>aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie sa intelegi ca uneori ti se
>face un bine, ca lucrurile nu sunt alba - neagra, ca sa poti sa spui ca te duci
>sa te ocupi de niste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un
>ban mai bine stau acasa. E foarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in
>depresie
>tocmai pentru ca nu sunt relationati sau nu-si gasesc o utilizare. Acesta este
>un lucru negativ in societatea romaneasca. Sigur ca exista oameni saraci care
>trebuie sa alerge dupa bani si nu pot face astfel de lucruri, dar sunt oameni
>care ar putea face ceva, dar care prefera sa stea pasivi... Downshiftingul
>presupune o schimbare de stil de viata pina la urma, stilul vietii se schimba
>total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi
>este prematur sa admitem o asemenea evolutie. Nu neg insa ca sunt oameni care
>ar putea sa faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sunt definitiv
>pierduti, fie ca nu au alte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca,
>adica in sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, informatia, etc, nu
>exista. In incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile
>reusitesi asa mai departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene.
>De fapt acestea fac cursul vietii. Viata are si ceva care trebuie trait, adica
>munca e foarte buna, insa ideile despre munca si activitate
>trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sunt importante. Este ca atunci cind esti
>concentrat pe ceva si nu mai vezi nimic in jur.