https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/p ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;Puşca mitralieră fabricată la Cugir pe ”scheletul” AKM
Arata misto! Dar calibrul e micut. Probabil tema principala e sa fie usoara.
https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/p ... index.html" onclick="window.open(this.href);return false;Puşca mitralieră fabricată la Cugir pe ”scheletul” AKM
https://economie.hotnews.ro/stiri-finan ... vitate.htm" onclick="window.open(this.href);return false;Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, una dintre cele mai importante organizaţii ale mediului de afaceri din România, au criticat deciziile Guvernului din ultimii ani de a majora salariile din sectorul bugetar şi ajutoarele sociale, scrie Agerpres. Aceste măsuri nu au încurajat oamenii să muncească şi au adâncit criza de pe piaţa forţei de muncă din România. Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, membră a CDR, a arătat căt de dramatică este criza de pe piaţa forţei de muncă, oferind drept exemplu un antreprenor care a pus pe picioare un restaurant, pe care însă nu-l poate deschide pentru că nu a găsit nici măcar un ospătar.
"Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt dramatice şi noi ne ocupăm de toate balivernele din lume, cu justiţia, cu toate... minunat, dar mai facem şi treabă în ţara asta? Pentru că, dacă nu avem forţă de muncă, nu putem face nimic. Şi tot bălmăjim între noi. Haideţi să lansăm un apel extrem de clar: Dragi decidenţi, dacă mâine nu ne punem la masă şi dacă poimâine nu venim cu măsuri imediate, ne ducem de râpă! E simplu, nu este complicat şi o spunem de mai mulţi ani şi o tot bălmăjim între noi", a arătat Anastasiu.
....
Potrivit calculelor, există între 600.000 şi 1,2 milioane de persoane inactive, care pot fi integrate pe piaţa muncii.
"Cine sunt aceste persoane? Avem partea de şomeri înregistraţi. Cifrele din şomaj arată foarte bine, problema este că cifrele de şomaj oficial nu respectă dimensiunea persoanelor neocupate, pentru că este vorba doar despre şomerii înregistraţi. Este vorba de 400.000 de şomeri. În plus, avem 3,2 milioane de pensionari sub 79 de ani care au potenţial de continuare a activităţii. De asemenea, avem 1,2 milioane de persoane în educaţie, care au peste 15 ani şi care au potenţial de activare. Totodată, vorbim de o categorie, poate cea mai interesantă: alte persoane inactive", a adăugat Munteanu.
Aceştia din urmă sunt peste un milion şi nu se cunoaşte exact cu ce se ocupă.
"Nu sunt nici persoane angajate, nici în educaţie, nici pensionari. Putem presupune că în această categorie intră un număr mare de persoane care stau acasă pur şi simplu şi au grijă de familie, de gospodărie. Poate o parte activează pe piaţa forţei de muncă, dar în zona neagră, sau poate nu sunt număraţi ca emigranţi, dar lucrează sezonier în afara ţării", a explicat reprezentanta CDR.
În opinia sa, această populaţie are o pondere importantă, pe care România ar trebui să mizeze pe viitor pe piaţa muncii.
"Am calculat în două scenarii, respectiv dacă 10% şi 20% dintre aceste persoane vor fi activate pe piaţa forţei de muncă, ar însemna, teoretic, între 600.000 şi 1,2 milioane de noi persoane există în ţara aceasta cu potenţial de a fi folosite de către economie", a mai spus Munteanu.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finan ... traina.htm" onclick="window.open(this.href);return false;.....
Potrivit tratatelor, Italia are acum la dispoziţie peste trei săptămâni pentru a prezenta o nouă versiune a bugetului, care să ia în considerare comentariile Comisiei, care este îngrijorată de creșterea ulterioară a datoriei deja mari a Italiei (131,2% din PIB sau 37.000 de euro de persoană). În aceste trei săptămâni, se așteaptă ca guvernul lui Giuseppe Conte şi Comisia Europeană să mențină un dialog animat.
.....
În 2017, dobânda datoriei italiană a reprezentat 65 de miliarde de euro (deci de rambursat), adică echivalentul bugetului educației din Italia. "Prin urmare, reducerea acestui munte de datorii trebuie să fie o prioritate strategică pentru Italia", adaugă Moscovici. Cu toate acestea, creșterea deficitului structural italian (+ 0,8%) va afecta și mai mult gradul de îndatorare a peninsulei. Ipotezele optimiste de creștere prezentate de guvernul Conte (1,5% în 2019 față de 1% prevăzut de majoritatea observatorilor, inclusiv FMI ) nu au convins Comisia.
Bruxelles se apără de acuzaţia că i-ar fi strangulat pe italieni care, potrivit Comisiei, au beneficiat de toate flexibilitățile tratatelor bugetare (30 de miliarde de euro) pentru a ține seama de cutremure sau de amenințarea teroristă. În plus, Italia este cel de-al doilea beneficiar al planului Juncker pentru un total de 8,5 miliarde de euro. Peninsula este, de asemenea, al doilea beneficiar al fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 (în medie, 45 de miliarde de euro pe an). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Italia este un contribuitor net la bugetul UE, până la punctul în care Luigi di Maio a amenințat, vara trecută, în momentul afacerii cu nava de migranţi "Diciotti", că va suspenda plățile italiene la bugetul UE.
"Ușa noastră este deschisă guvernului italian", nu se teme să spună Pierre Moscovici. Ce se va întâmpla dacă guvernul Conte nu va asculta și își va menține bugetul? "Atunci vom intra în necunoscut", spunea cineva din cadrul Comisiei. Acum încrederea piețelor în economia italiană este cea care va decide, în cele din urmă, soarta guvernului italian prin reacția lor, mai rapidă decât procedurile tratatelor bugetare...(RADOR)
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-2 ... iu-gfk.htm" onclick="window.open(this.href);return false;80% dintre români sunt invidioși cu precădere în situații profesionale, peste 50% avându-i ca țintă pe cei care muncesc mai puțin și câștigă mai mult, relevă datele unui studiu GfK, la cererea PressOne, care a urmărit măsurarea comportamentelor și emoțiilor românilor care-i împiedică să formeze ușor comunități.
76% dintre români pot invidia stilul de viață al celorlalți. Aproximativ jumătate (46%) admit că sunt invidioși pe vacanțele cunoscuților pe care ei nu și le pot permite.
Posesiunile materiale îl fac invidios pe unul din doi români, vestimentația fiind cea care declanșează cel mai des sentimentul de invidie (în cazul a 21% dintre cei chestionați). Aceasta este urmată de mașină și apartament (cu câte 14% fiecare) și telefon (11%). O pondere de peste două ori mai mare de femei decât de bărbați sunt invidioase cu privire la hainele pe care și le permit cunoscuții. Bărbații sunt mai invidioși decât femeile cu privire la deținerea unei mașini.
Nici reușitele copiilor cunoscuților nu sunt neglijate, 16% dintre respondenți admițând că au un sentiment de disconfort atunci când află de realizările copiilor altora.
Tinerii nu se lasă mai prejos: unul din doi tineri cu vârste între 18 și 29 de ani își compară realizările proprii cu cele ale celor din jur și devin invidioși atunci când se simt în inferioritate. Unul din cinci tineri resimte succesul altora ca pe o presiune neplăcută asupra lor înșiși. Comportamentul se regăsește mai frecvent în rândul utilizatorilor de rețele sociale (Facebook, Instagram sau LinkedIn) și este mai pronunțat în rândul bărbaților tineri decât în rândul femeilor tinere. 3 din 10 tineri sunt invidioși pe prietenii lor care își permit să meargă mai des în cafenele și baruri sau care poartă haine la modă. Doar unul din 4 tineri reușește să își găsească motivație pentru propriile obiective atunci când este invidios.
Potrivit studiului, invidia este apreciată, de altfel, drept principala trăsătură negativă a românilor de către 23% dintre respondenți, clasându-se astfel pe locul doi, după credulitate, pentru care au optat 24%. În privința proverbului care ne reprezintă, respondenții au indicat „Să moară și capra vecinului”, urmat de „Ulciorul nu merge de multe ori la apă” și „Cine e harnic și muncește are tot ce vrea”.
Conform studiului GfK, pentru segmentul 18-29 de ani, românii acordă importanță banilor și poziției sociale, sunt descurcăreți, dar în sensul negativ în care denotă superficialitate. De asemenea, aproapele ajunge să ne intereseze atunci când este mai bun pentru că ne frustrează acest lucru. Nepotismul, pilele și relațiile sunt caracteristice românilor astăzi, ajungând în unele situații să conteze mai mult decât studiile. Segmentul 30-49 de ani îi văd pe români ca ținând la tradiție și familiști. Ei îi consideră solidari, dar în bula lor, deschiși și responsabili.
Datele au fost colectate în mai 2018, în două etape: un studiu calitativ care a constat în două discuții de tip focus grup cu două segmente de vârstă 19-29 ani și 30-49 ani și un studiu cantitativ pe un eșantion urban, de 500 de persoane, cu vârsta între 18-64 de ani, ponderat după vârstă, gen, dimensiunea localității conform ponderilor din populația urbană din România. Metoda de culegere a datelor a fost CAWI Panel Online. Populația țintă a studiului - populația urbană, digitală a României, cu vârste între 18-64 de ani.
https://science.hotnews.ro/stiri-creier ... 9.htm?pbox" onclick="window.open(this.href);return false;Un tablou creat de un soft de inteligență artificală poate fi considerat operă de artă? Dezbaterea este alimentată de casa de licitații Christie's care propune în premieră un tablou creat de un algoritm. Pictura se numește Portretul lui Edmond de Belamy și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Se estimează că prețul de achiziție va fi între 7.000 și 10.000 de dolari.
Tabloul este intrigant pentru că pare neterminat, iar fața omului înfățișsat este ”blurată”. Este mult spațiu liber în imagine, iar îmbrăcămintea omului aduce aminte de cele ale subiecților pictați de Rembrandt acum mai bine de trei secole.
Pierre Fautrel, membru al colectivului Obvious care a avut ideea, a explicat pentru AFP că soft-ul a fost ”alimentat” cu 15.000 de portrete clasice din intervalul sec XIV - sec XX și soft-ul a ”învățat” apoi o serie de reguli ale creării unui portret.
Fautrel spune că este un demers artistic: ”Chiar dacă algoritmul a creat imaginea, intenția ne aparține.”
Soft-ul a putut crea apoi imagini cu ajutorul unui algoritm gândit de cercetătorul Ian Goodfellow de la Google. ”Este un tool foarte puternic și poate cu o formă de creativitate. Însă, noi oamenii suntem cei care am decis să facem subiectul, să-l imprimăm pe pânză și să semnăm cu o formulă matematică”.
Fautrel compara opera creată de algoritmi cu fotografia de la începuturi, de pe la 1850.
Hugo Caselles-Dupré din echipa Obvious a explicat cum a fost creată imaginea. Algoritmul care a creat imaginea originală a avut două părți care au lucrat una împotriva celeilalte: Generatorul și Discriminatorul și cercetătorii au numit această inteligență artificială combativă "generative adversarial network" (GAN).
”Generatorul compune o imagine nouă bazată pe setul de date din 15.000 de picturi, iar Discriminatorul încearcă să depisteze diferențele dintre imaginile create de oameni și cea creată de Generator. Ideea este de a păcăli Discriminatorul și a-l face să <considere> că imaginile noi sunt portrete adevărate. Numai apoi avem un rezultat”, explică Caselles-Dupré.
Cei de la Christie's spun că imaginea este scoasă la licitație și pentru a alimenta dezbaterea pe tema folosirii inteligenței artificiale în artă. Artiștii sunt tot mai interesați de cele mai noi tehnologii și întrebarea este dacă ce creează un algoritm poate purta titulatura de ”operă de artă”.
Ei estimează că prețul de achiziție va fi între 7.000 și 10.000 de dolari, potrivit pentru ca oamenii să ia lucrarea în serios, dar destul de mic pentru a nu fi descurajant.
Plesu despre prostie: https://www.youtube.com/watch?v=FAbNhfCwLhk" onclick="window.open(this.href);return false;momolo wrote: Prostia mi se pare mult mai complexa/complicata decat inteligenta.
Arta implica suflet.momolo wrote:Un tablou creat de un soft de inteligență artificală poate fi considerat operă de artă?