O adevarata provocare este prezentarea manierelor interpretative mai vechi sau mai noi, ce produc lupte fatricide, numai pomenesc de discutiile in jurul performantelor si manifestarilor a unor sisteme si aparate ce dau nastere la adevarate lupte de gherila stradale castriste si duel la cutite.
Trebuie sa facem prezenta aici si muzica baroca sau renascentista, ca fara ele nu ar fi existat nimic din arta sonora.
Pe la mijlocul anilor 70, odata cu criza petrolului la scara planetara, isi fac simtita prezenta unii vizionari care vor rascoli arhivele vechilor manastiri benedictine, rafturile marilor biblioteci apusene, descifrand Codexuri si cautand noi solutii. Daca pana atunci multi se harjoneau pe marile opusuri ale lui Monteverdi, Bach, Handel sau Vivaldi, starnind surasuri, isi vor face aparitia cativa inovatori de scoala noua, un Gustav Leonhardt, Raymond Leppard, Michel Corboz, Jean Claude Malgoire, William Christie, Nikolaus Harnoncourt, contra tenorii Alfred Deller si Paul Eswood, lutistii Eugen M. Dombois, Julien Bream si Stephen Stubbs, organistii si clavecinistii Karl Richter si Helmut Walcha, conductori precum Andrew Parrott, Philip Pickett sau Joel Cohen, care vor intoarce pe dos intreaga lume muzicala, mai mult decat atat, facand adevarate pepiniere in jurul lor.
S au redescoperit scoli de muzica care au facut istorie, intre care si celebra Schola Cantorum Basiliensis din Basel, Helvetia, ce fiinteaza din 1933, unde orice tanar care va dori un drum luminos va trebui sa si roada coatele pe bancile sale, ca altfel nu se poate.
Meseria se transmite din tata n fiu, extrem de multe secrete pe cale orala, cum imi povestea si mie la o bere cu lamaie, maestrul Hopkinson Smith.
Astfel langa un Leonhardt se vor strange fratii Kuijken, fratii Hantai, Rene Jacobs, violoncelistii Anner Bylsma si Jordi Savall, purtatorul de blockfote Frans Bruggen, clavecinistii sau organistii Ton Koopman, Bob van Asperen sau Trevor Pinnock, samd.
Acestia la randul lor, isi vor injgheba propriile lor formatii si orchestre, un Frans Bruggen ..Orchestra of the 18th Century, van Asperen..Melante Amsterdam, un Kuijken ..la Petite Bande, Koopman..The Amsterdam Baroque Orchestra, Trevor Pinnock ..The English Concert, in SUA un Nicholas McGegan cu Philharmonia Baroque Orchestra iar in Japonia maestrul Suzuki.
Zilele trecute violoncelista Hille Perl, eleva a lui Jordi Savall, colega cu mine pe feisbuc, isi anunta invariabil prietenii de aparitia unui nou ciclu a concertelor brandenburgice, cu Hofkapelle Munchen, Rudiger Lotter, unde si ea lua parte. Ziceam ca lumea se opreste la Musica Antiqua Koln si Reinhard Goebel vis a vis de cele 4 concerte brandenburgice si suite pentru orchestra, dar uita..ca multi stau si vor apare dupa colt !
Am audiat cateva mostre din aceasta noua aparitie de la Deutsche Harmonia Mundi, am gasit o geniala, practic reformuleaza maniera de a vedea partiturile.
De asta va spuneam, ca muzica nu se va opri la anii 80, ea vibreaza si se va misca in continuare..Eppur si muove !
Mi am procurat o varianta excelenta Die Kunst der Fuge cu Isolde Ahlgrimm, la clavecin pedalier, o editia dubla la Tudor label.
Sunt mai multe de spus de persoana doamnei Ahlgrimm, un adevarat fenomen, o muziciana extraordinara, o adevarata deschizatoare de drumuri, din pacate putina cunoscuta printre melomani.
S a nascut la Viena in 1914, ea a fost primul interpret care a efectuat si inregistrat practic, toate lucrarile ale lui Bach pentru clavecin.
A fost o prietena apropiata al compozitorului german Richard Strauss.
Impreună cu sotul ei, un colectionar de instrumente de epoca, au jucat un rol important in relansarea acestora si utilizarea lor de performeri ale muzicii baroce si clasice.
Din anii 30, Ahlgrimm a fost primul fortepianist din Europa care utilizand instrumente originale vieneze, a prezentat intreaga lucrare mozartiana solo, publicului.
Ea a dat primul concert cu Ofranda muzicala de Bach in forma ei originala, folosind viori Amati si un clavecin istoric cu intestine de animal, tunate pe frecventa corecta a muzicii baroce, de 415..417 Hz a notei La. Aceasta a fost inregistrata in 1955, unde va aparea la violoncel, tanarul pe atunci..Nikolaus Harnoncourt.
Revenind din lumea visurilor, trebuie sa fim constienti ca un Domingo, un Dietrich Fischer Dieskau, sau fascinantele Julia Varady, Virginia Zeani ori Renata Tebaldi, nu se vor urca niciodata la nivelul celor de acum, oricat ne am zvarcoli si ne am zbate, referinta stricta la muzica preclasica. Multi nici nu au incercat de fapt sa o faca, ca intr o anumita perioada, nici nu era pe val muzica preclasica, fiind cunoscuta doar de curiosi.
Am un dvd cu Angela Gheorghiu in care exceleaza pe arii din opere veriste, dar incercand o arie de Charpantier..in fine, concluzia o trageti Dvs.
La cateva beri daruite, Mr Hopkinson Smith ne spunea ca el foloseste in studiourile de inregistrare, intelegand aici in productii discografice, doar casti STAX PRO si microfoanele Neumann D 01 sau BCM 104, cu valve, tot aceleasi accesorii le am vazut folosite si la alti mari lutisti, precum Eguez si Lindberg, ele fiind inscrise chiar in cartuliile discurilor, asta sa l linistesc cumva pe domnul Jaya. Sa i impac cumva si pe iubitorii incintelor, multe inregistrari discografice clasice, jazz sau rock, au fost facute cu monitoare de studio B W, ATC, PCM si Tannoy.
O problema majora o constituie si tratamentul acustik al unei camere, care daca e betonata, iti va cenzura crunt acele 30.000 de dolari dati pe o statie si 2 boxe, mari, lacuite si frumoase. Si cum un astfel de tratament costa vreo 5000 de euro, ajungem la un ..mama Doamne, ce ma fac ?! Si, io cum ascult muzica, precum un padisah, in pat..Este posibil sa ajungi la aceleasi rezultate si cu 4000 de euro, daca alegi bine..
La cunoscutul Requiem Mozart cu Solti, unde apare si mezzo soprana Cecilia Bartoli, au fost folosite boxe BW 800, daca tin bine minte..I l retin, ca am avut caseta si vizitand muzeul casei Mozart din Salzburg, la parter in partea stanga de la intrare, era si un magazin cu suveniruri, intre care pe langa sutele de variante bomboane Mozart erau si zeci de exemplare cu acest frumos disc, de o calitate audio remarcabila.
De fapt acest concert inregistrat cu public in Stephansdom, din Viena, i l omagiaza pe Herbert von Karajan.
"Este intotdeauna de preferat compania oamenilor care cauta adevarul, fata de a celor care l-au gasit deja" Terry Pratchett
Mai mult decat atat, am unele ferestre ale casei chiar sub zidurile Facultatii de muzica si teatru George Enescu din Jassybourg si le aud in fiecare zi..partite de Bach pe o vioara studenteasca.duete din lieduri de Brahms, coruri din Messiah de Haendel sau partitii la trompeta dintr un qvartet de Telemann, cu alte cuvinte m am nascut si traiesc cu Muzica in casa.