ce parere aveti de VHS HiFi Stereo ?

[momolo]

M-am gandit ca nimeni nu a discutat vreodata pe netul de profil autohton despre utilizarea unui recorder VHS HiFi-stereo ca inregistrator audio. Mai multi prieteni mi-au spus ca foloseau ocazional sistemul VHS HiFi in anii '80 pentru audio-stereo si dupa cum se stie, recorderele permit chiar sa poti inregistra atat video (avand coloana sonora clasica pe capul fix) cat si (in acelasi timp) un semnal stereo HiFi. Eu unul chiar nu am incercat combinatia asta, film video + muzica stereo insa am incercat folosirea unui VHS HiFi-stereo numai in rol de recorder audio. Sunetul pare sa fie ok insa depinde mult de calitatea aparatului. Una din probleme pare sa fie mecanica aparatului; deoarece semnalul audio-HiFi este inregistrat pe capul rotativ (tambur, popular denumit "ceapa" prin anii '80 ), este si foarte sensibil depinzand de calitatile mecanicii si benzii. Apropos, sistemul fiind analogic, conteaza determinant calitatea benzii la fel ca in cazul casetofoanelor si magnetofoanelor. Insa nu-mi pare sa conteze tot atat de mult, diferentele datorate benzii le-am gasit mai mari in cazul casetofoanelor si magnetofoanelor decat la VHS-HiFi. Insa exista.
Partea pozitiva a sistemului, casetele VHS au in general banda de calitate, chiar si marci dubioase sau no-name. Evident, exista si gunoaie insa calitatea benzii VHS este un deziderat obligatoriu, partea de video e foarte sensibila la calitatea benzii.
Partea negativa, datorita sistemului (capete pe tambur, rotatie mare, mecanica sensibila) totusi fiabilitatea nu este la fel ca in cazul magurilor si casurilor, banda este sensibila la frecarea pe cap mai ales in cazul "derularii pe imagine" astfel ca se pot produce destul de repede "drop-out"-uri in timp. VHS-ul pe audio imi pare mai mult un sistem destinat unei utilizari cuminti, adica dai drumul la redare si-l lasi in pace fara sa-l freci.
Aici mai trebuie sa mentionez ceva, semnalul HiFi-stereo (adica semnalul audio inregistrat pe purtatoare prin capul rotativ) e chiar mai sensibil decat semnalul video. Daca la imagine se mai pot accepta tot soiul de dungi si purici pana la o anumita limita, pe partea de HiFi-stereo problema se manifesta urat prin drop-out, caderea completa a semnalului stereo.
Eu unul am facut unele experimente si m-am gandit sa deschid subiectul sa aflu daca mai exista si altii (desi am banuiala ca nu prea...).
Marele avantaj al acestui sistem este costul, casetele VHS sunt ieftine si dureaza mult. In cazul casetofoanelor avem maxim 45 de minute pana sa trebuiasca intoarsa caseta, in cazul magnetofoanelor avem aprox. o ora si jumatate pe o parte pana la intoarcerea sau derularea rolei, ma refer la viteze de inregistrare decente. Dar cu ce costuri! Cat de scumpe sunt benzile de mag noi dar si casetele audio bune! Pe cand la VHS avem chiar si 4 ore incontinu la un pret de nimic. Si ar mai fi un avantaj pe care-l vad, turatia! Daca la casuri si maguri turatia e o mare problema, de cele mai multe ori fiecare aparat are turatia proprie (din jdemii de cauze, nimic nu e perfect), la VHS turatia este perfect aceeasi deoarece orice variatie ar duce la incetarea redarii.
Evident, apare si intrebarea, ce sa inregistram ? Nu mi se pare relevanta, mai ales pentru cei cativa de pe acest forum Mai bine asa decat sa o labarim cu terabiti si Floace prin calculatoare cu muzica piratizata. In fine, e vorba de sistemul analogic versus cel digital.
Cat priveste partea de video pe VHS, nu cred ca merita nici discutia, este atat de slaba in comparatie cu noile formate digitale incat tine mai mult de arhiva, adica ce a ramas pe VHS din alte vremuri.

[comanr]

e o idee foarte buna dar pana la urma e vorba tot de o conversie , semnalul audio e modulat si scris /citit cu capul rotativ.

daca pui peste asta si faptul ca indexul unei piese se gaseste relativ greu pe o banda de video nu stiu daca da asa bine, calitate este similara cd din ce stiu.

ar mai fi o treaba ca aparatele costa destul, adica un video cu hi fi nu este, nu a fost si nu va fi un gunoi, au fost aparate scumpe si foarte ieftine nu sant nici azi, mai ales daca sant bune.

odata ce ai scula, merita folosita, why not?

[oake]

La începutul anilor 90 am tras vreo 20 de casete bune EHG HI FI dar ca prostul le-am tras pe lp. Cum am schimbat videoul nu a mai stat trackingul cum trebuie. Ar mai fi şi problema drops outurilor care se transformă în cârâîeli pe sunet.
Dacă păstrezi acelaşi Video HI FI stereo, nu freci prea mult caseta, nu foloseşti casete de 4 ore deoarece au banda mai subţire, nu tragi pe lp deoarece banda de stabilitate a trackingului se îngustează considerabil, aceasta ar fi o soluţie de conservat muzică.
De auzit se aude ca un cd player analog. Bănuiesc şi funcţie de opampurile de ieşire, nu cred că au fost videouri cu ieşire pe discrete, ca să nu mai zic de lămpi.
Ar fi o metodă buna de a salva LP-uri.
Oricum am să-i dau o încercare dupa LP şi să fac comparaţia.

[comanr]

conteaza foarte mult mecanica video ului, tracking ul e doar din turatie , o mecanica stabila ajuta la un tracking bun.

[oake]

comanr spune '' conteaza foarte mult mecanica video ului, tracking ul e doar din turatie , o mecanica stabila ajuta la un tracking bun.''
Din ce am înţeles tracking-ul este o sincronizare a celor două semicadre care se face cu o purtătoare de semnal aflată în partea de jos a benzii.

Mecanica tuturor videourilor, inclusiv a pleyerelor pdv cinematic este lafel de performantă inclusiv la cele foarte ieftine. Altfel nu s-ar vedea imaginea. Sunetul e mai puţin pretenţios. Diferenţa se face la soluţiile constructive (care nu sunt foarte multe) şi la fiabilitate.
La sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90 am schimbat multe videouri. Problema e că tracking-ul nu se potriveşte de la un brand la altul. La unele branduri e mai apropiat faţă de poziţia mediană, la altele se potriveşte la limită sau chiar e puţin în afara limitei de reglaj.
La stereo HI FI dacă tracking-ul nu se pupă ca reglaj, pierzi HI FI-ul.
De ex am vreo 20 de casete trase la începutul anilor '90 pe un Philips Svhs stereo Hi FI cap de serie casete pe care le-am auzit bine şi pe un Panasonic, pe un ITT etc, dar pe JVC le aud foarte prost, mai deloc. Acu am un JVC SVHS ET Stereo Hi FI şi nu le pot asculta. Dar ce trag pe JVC se aude lacrimă. E drept că erau trase pe LP unde trackingul e mai năbădăios.
Ideea e că dacă vrem să arhivăm muzică pe videocasete e bine să păstrăm sculele neschimbate sau să ne luăm dubluri, măcar la scula de redare. E bine să ai o sculă pe care doar să înregistrezi (deci o freci mult mai puţin) şi una sau două de acelaşi brand pe care să le freci cu redarea.
Am videocasete trase acu 27 de ani care se văd şi se aud ca la început.

[comanr]

ca sa faci tracking se umbla la turatii,la ambele motoare cred pentru ca se aude aiurea pe capul normal de audio cand se face tracking, are o mare importanta mecanica unui video sa stii.

e vorba de o plaja mica doar pentru a sincroniza pastilele pe urmele capului care a inregistrat banda, e cum e pitch ul la pick up.

[momolo]

ca sa faci tracking se umbla la turatii,la ambele motoare cred pentru ca se aude aiurea pe capul normal de audio cand se face tracking, are o mare importanta mecanica unui video sa stii.

eu zic sa citesti ce a spus oake. El chiar daca nu stie partea teoretica, stie partea practica si se vede ca are experienta in VHS. Semnalul HiFi audio stereo (care e pe tambur) nu sufera pana in pozitia in care se intrerupe si nu mai merge. Adica nu e ca la casetofoane si nici magnetofoane.
oake, nepotrivirea pe tracking se poate rezolva, este o problema mecanica de azimut. Este data de imperfectiunea mecanicilor dar si mecanica in sine a casetei VHS conteaza.
Si intradevar, este cum spui, unele aparate VHS nu se potriveau prea bine intre ele. De obicei eroarea se putea corecta din reglajul de tracking in limite insa cand mecanica imbatraneste si caseta e proasta, limita era depasita.

[comanr]

nu am vhs cu hifi, exista niste recodere speciale de la alesis ADAT care trag pe caseta video pe mai multe piste, ce au ajuns saracele aparate video, walkman

[hondaru]

Am experimentat si eu imprimarea pe hifi in formatul VHS si marele avantaj este faptul ca semnalul nu este modulat in amplitudine ci in frecventa astfel calitatea benzii nu este importanta (nu dpdv al liniaritatii suprafetei ).
Nu se poate sesiza diferenta intre sursa si ce se imprima pe banda dpdv al extensiei in frecventa ci doar o schimbare a caracterului sunetului suna un pic "altfel" dar si aceasta sesizabil doar pe scule cu pretentii. Cred ca mai mult conteaza aparatul care face imprimarea si redarea in ce priveste caracterul sunetului modificat. Dinamica este foarte buna si durata unei casete este doboratoare! Mai greu cu accesul la melodii.
Una peste alta o solutie excelenta dpdv buget, aparatele se gasesc la preturi infime si casete inca mai sunt pe rafturile magazinelor!

[momolo]

De curand mi-am mai completat colectia de aparate HiFi VHS cu un Panasonic HiFi din vremea buna (din ala care se vindea inainte de 1989 cu pretul unei case), provenienta clasica, groapa de gunoi nemteasca, uzura extrem de mica spre deloc, am platit pe el 40 lei. Surprinzator, perfect functional! (desi la Panasonic marea buba sunt sursele in care cedeaza "conzii'. Asta fiind totusi ok. Dar cand am timp o sa-l verific. Apropos - un semn vizual ca aparatul e pe duca este afisajul fluorescent; daca aceste se vede palid, flicaie, unele parti sunt mai slab luminate, aparatul trebuie dus la doctor. De obicei sursa e prima care cedeaza intr-un VHS).

Am facut unele teste de inregistrare avand un teanc de viniluri faine achizitionate de curand (e destul de agasant sa schimb placa si in plus, le uzez mai putin). Din nou am fost surprins pozitiv de calitatea inregistrarii pe VHS! (viteza standard si nu long play, fara semnal video, pe casete VHS noi desigilate de mine).

Dupa primele teste se pare ca VHS-ul depaseste in calitate atat casetofonul deck (cu casete audio fero si chrom) cat si CD-recoderul standalone (cu orice CD blank, oricat de bun). Oricum e mult mai ieftin, banda dureaza 3.... 4 ore (minunat!) si nu provoaca batai de cap! La cassedeck trebuie sa ai casete bune dar si potrivite aparatului (banda japoneza la deck japonez, banda europeana la deck european) si nu tine decat 45 minute maxim pana trebuie sa intorci caseta. La CD Recorder standalone e mare belea cu blankurile! Pe unele nu le vrea, le strica, trebuie din alea "for audio", trebuie umblat delicat deoarece din senin poti ramane fara tot ce a tras pana ai pus o pauza, etc. CD Recorderul e cel mai delicat, fitos si producator de paguba de timp! O data ce ai tras ceva nu poti sterge! Deci trebuie pazit tot timpul in timp real ca altfel strici discul! Macar la cass si VHS poti derula inapoi si corecta orice. Si culmea, fara nici o bataie de cap VHS-ul pare sa sune si mai bine! (insa depinde de aparat)

Avand mai multe aparate VHS Hifi am concluzionat asa:

1) exista diferente mari intre aparate (din fabricatie, depinde de model, brand). Astea sunt defapt cele mai mari diferente.

2) nu conteaza foarte mult caseta VHS (daca e in buna stare), adica banda nu produce diferente la fel de mari ca in cazul magnetofoanelor, cassdeck-uri si chiar CDR-urilor la CD-recorder standalone. La caseta VHS conteaza foarte mult mecanica casetei. Evident, de preferat sunt marcile celebre insa de exemplu si RAKS stare NOS (sigilate) sunt excelente! Benzile VHS care au avut filme pe ele si au rulat mult, adica au fost folosite, nu merita folosite pentru audio. Insa exista multe casete VHS care au avut tras un film o data si au stat degeaba; multe din astea sunt foarte bune (mai ales marci de top cum ar fi Maxell, TDK, BASF).

3) mecanica apartului VHS este determinanta! Trebuie o mecanica in buna stare sau pusa la punct.
Diferentele de tracking sunt date de mecanica si nu sunt grave daca aceasta e pusa la punct.
Cu cat mecanica aparatului e mai buna, cu atat mecanica casetei VHS are o influenta mai mica.
Cruciale sunt rola presoare si franele statice.
Nici o mecanica nu se conserva perfect in timp. De aceea aparatele vechi trebuie curatate si verificate/restaurate.

4) gasirea melodiilor pe banda se poate face cu mare precizie daca notam timpul afisat. Deci nu e deloc incomod.

5) durata de 3 ore este grozava! (4 ore nu e recomandabil sa folosim deoarece banda e ceva mai subtire si deci mai putin rezistenta la frecare. Daca e o marca buna de caseta si nu o s-o frecam prea mult pe derulari/cautari, merge si caseta de 4 ore. Insa 3 ore mi se par chiar un lux!).

[hondaru]

Calitatea la VHS HIFI este data de faptul ca modulatia se face in frecventa si nu in amplitudine ca la magnetofoane si casetofoane si astfel calitatea benzii nu influenteaza foarte tare.
RAKS este fosta BASF mutata in Turcia.
Toate benzile VHS sunt de fapt benzi cromdioxid pentru a putea satisface cerintele video.
Am incercat si eu pe 1 din cele 3 video HIFI din dotare si mi s-a parut ca semnalul parca se moduleaza cu nivelul. Nu am avut caderi sau pierderi totale de semnal doar sa zic asa niste modificari de faza si amplitudine foarte fine dar sesizabile la o ascultare atenta si comparativa. Altfel asa cu zice si momolo exista avantajul timpului urias de stocare comparativ cu caseta/banda iar calitatea este acceptabila insa necesita timp ptr imprimare si apoi rulare/derulare deci eu mai bine ascult direct sursa de mai multe ori ca doar o viata am!

[momolo]

hondaru, nici eu nu as fi crezut ca e asa important, dar exista diferente foarte mari intre aparate (modele chiar de la acelasi producator!). La unele aparate probabil s-a pus mai mult accentul pe partea audio, la altele a contat mai mult partea video. Si mai e celebra problema, matchingul intre sursa si amplificare.
Deja am tras mai multe casete marci diferite (desigilate, deci foste NOS). Exista diferente subtile dar nu mari, oricum diferit de cassdeck si magnetofon unde diferentele date de banda sunt enorme.

mi s-a parut ca semnalul parca se moduleaza cu nivelul

am intalnit si eu senzatia asta in trecut la niste aparate VHS HiFi care nu pareau prea geniale pe audio. Dar nu-s toate la fel, inca o data subliniez ca exista (pe audio) diferente foarte mari intre diverse modele.
Si, atentie, la unele aparate exista filtre compresoare pe redare audio, unele se pot decupla, altele sunt permanente, avand rolul sa faca dialogurile din filme mai inteligibile! Sa nu uitam, aceste aparate au fost facute in primul rand pentru filme!
Si mai exista setari pe audio (mecanice, adica switch sau electronice, adica meniu pe ecran). De exemplu exista posibilitatea sa anulezi calea de semnal mono pe capul static, mai exista si mixer care amesteca stereo sau care face stereo din mono si tot felul de manariri a semnalului audio. Trebuie avut grija (daca e posibil) sa decuplam toate filtrele, mixerele (inclusiv la multe exista mixer permanent cu intrarea de microfon pentru dublare) si orice montaj care merge inutil. Eu ma gandesc daca nu or fi existat si modele care decuplau partea video pentru a folosi aparatul HiFi special doar pentru audio. Orice alt circuit (si mai ales cele video!) care merge degeaba in aparat, introduce unele perturbari la circuitele audio HiFi. Eu ma gandeam mai demult daca se poate "castra" un aparat VHS HiFi sa ramana activ numai pe partea audio HiFi stereo? Adica sa nu mai alimenteze deloc partea video.

[Kross]

Eu am vazut la cineva acum mai bine de 25 ani un vhs deck technics, si asculta curent audio pe vhs. Probabil ca se auzea foarte bine. Astfel de deckuri au existat si de la.jvc, tatal vhs. Unele vcr vhs hi fi stereo svhs de la.jvc si panasonic, deoarece ei s au impus in domeniul acesta foarte tare, aveau partea video ce se putea dezactiva, spre a se auzi doar sunetul, inclusiv la magazinele technics panasonic si jvc de pe victoriei (acolo am.avut si scoala si liceul ), erau astfel de utilaje. Probabil si grundig, saba, telefunken au avut astfel de agregate, mai ales ca marcile japoneze mentionate foloseau integral sasie matsushita (jvc - panasonic, pentru cine nu stie, jvc a fost complet sub matsushita pana in 2007, apoi parțial pana in 2012, jvc fiind acum in Kenwood ), cu unele deosebiri de osd, afusaj frontal, conectica (rca/bnc vs scart si din).

[Kross]

Aparate nemțesti vcr mergeau pe sasie japoneze...scuze...corectura.

Depinde dramatic de tipul vcr, mecanica, electronica, si last but not least, caseta video. Erau casete video marcate Hi Fi stereo, nu mergea orice ordinarie de imprimat filme. Interesant ca au existat si vcr cu surround, era un semnal codat imprimat pe.banda si acesta se decripta in vcr, dar depindea de vcr, si nu prea mergea de la un producator la altul, asa ca in cel mai bun caz vcr urile.erau stereo. Culmea, ca tot la cineva cu ani in urma, nu erau nici tv uri lcd, avea un tv cu retroproiecție pioneer parca, un vcr panasonic hi fi svhs si un amplituner technics cu intrare vcr...si țin minte ca se auzea incredibil, dar casetele erau originale...nu ca la noi, casete imprimate de pe la toți la a ț şpea tragere...vremuri . Pe scurt, daca ai schema si aparatul e cat de cat facut pe module si componente discrete, poate ca ai o.sansa...dar.cum multe erau mono placa si pe integrate dedicate care uneori erau si sterse in mod voit...atunci nu prea. Solutia e sa cauti un deck vcr fara video ca cel menționat. Si, de mirare ca.mai sunt vcr uri functionale...dupa ani de staționare...stiu ca erau probleme la cauciuce (curele, ambreiaje, cuplaje, role...)

[momolo]

Kross, din ce stiu (nu tin musai sa te contrazic, dar...):
- nu am vazut nici auzit vreodata de VHS marcat Technics.
- existau intradevar VHS "deck" dar de obicei faceau parte dintr-un "combo"(asa spun americanii) format din partea mecanica deck si partea cu tuner. De obicei erau portabile si semi-profesionale. Dar in mod normal (pentru casa, piata consumer) toate VHS HiFi aveau tuner (stereo!). Player-ele nu aveau tuner dar alea nu se pun, erau facute sa fie ieftine si nu am auzit de vreunul sa fie HiFi (adica stereo).
- apropos, exista si video stereo care nu e HiFi, avand capul fix audio impartit in doua benzi audio. Calitatea e la jumatate cat un casetofon slab (din cauza vitezei benzii si latimii caii audio).
- intradevar, JVC e firma creatoare a VHS-ului si cea mai tare marca in domeniu. Nu stiam ca au apartinut de Matsushita. Alaturi de Panasonic (deci Matsushita) au produs video recordere profesionale fiind cele mai tari marci in domeniu impreuna cu, evident, SONY. Dar la VHS "de casa" cei mai tari au fost in ordine, JVC, Panasonic si abia apoi SONY care desi au fost proiectate si lucrate mai bine, totusi ca performante nu se ridica la egal cu primele doua.
- acum zeci de ani reparam VHS-uri (mai faceam un ban dar asta nu conta cat faptul ca in anii 80 mereu aveam cel putin un aparat video pe care-l foloseam cat voiam. Pe vremurile alea la un aparat care costa cat un apartament sau cat o masina, si reparatia costa pe masura. Unii reparau pe gaini, porci, rate, oi, altii pe bani, altii pe damigene de vin, eu reparam aproape gratis cu conditia sa am video macar cateva luni sa ma uit la filme. Evident, pe vremea aia cum aveai video, aveai si musafiri! )
Ei bine, ce vreau sa zic cu reparatul - scurmand in matele VHS am constatat ca JVC erau geniali! Am desfacut niste aparate care m-au lasat masca! De exemplu VHS care nu avea curele pentru ca totul, dar totul era.... pe motoare direct drive! Nu mai spun ce macanica aveau, ce materiale! Fabulos!
- marcile germane erau intradevar OEM-uri japoneze. De exemplu am la colectie un VHS HiFi Telefunken care este pur si simplu un JVC (model cap de serie) caruia i-au schimbat un pic designul (fatzaul). L-am cumparat stricat din Germania in speranta sa am vreodata timp sa-l repar. E un aparat care nu arata din cale afara, e si destul de turtit ca dimensiuni insa sub capota e lucratura de-ti cade basca din cap!
Am si SONY, am avut chiar si in anii 90 SONY din alea cu fatzaul care se rabateaza tot in jos (oau ce lucratura, ce proiectare, cum s-au gandit sa faca sertare cu placile sa le rabatezi sa le poti depana! Tambur rotativ cu 8 capete! Pe care le schimbam... manual! Ce nebunie, ce rabdare! Proiectarea de la SONY bate tot!) Dar totusi ca imagine erau batute de niste JVC mai subtirele, mai putin spectaculoase. Insa SONY aveau sunet foarte bun!
De obicei Panasonic nu au cel mai bun sunet, dar au o mecanica faina, silentioasa si care nu strica casetele. Nici JVC nu sunt toate geniale la sunet dar sunt cam toate, dar toate, geniale la imagine! De exemplu am la colectie un JVC din vremea veche (probabil model inainte de 1984), din ala argintiu, tabla groasa, mult fier, greu, traf si nu sursa in comutatie dar nu e HiFi, e mono normal. Ei bine, asta merge impecabil desi nu i-a schimbat nimeni nimic in el si are o imagine ca am ramas uimit (la comparatie cu alte video). As spune ca bate la imagine modele mai noi HiFi! Dar evident, in ziua de azi imaginea dintr-un VHS e o gluma proasta, pana si un Divx prost il bate. Insa totusi nu il bate la CURSIVITATEA imaginii. Digitalele sacadeaza, au o anume tocare a cursivitatii. Si ca in audio, detaliul nu e totul. De multe ori o imagine cu mult detaliu, contur (ca de desene animate), mult sharp, brici cum spune omu', e intrecuta ca feeling artistic de o alta imagine mai putin detaliata dar mult mai cursiva, avand culori mult mai naturale si mai frumoase. Chestie de "impresie artistica". Dar m-am pierdut cu textul.... Sa revin!
- ai o fixatie (printre altele) cu integratele contra discretelor. Realitatea nu e in alb si negru, multe circuite integrate sunt o solutie chiar mai buna decat varianta pe discrete. De exemplu si mai ales in video! Integratele au si avantajul unei stabilitati termice mai bune, sau mai bine controlata. Si avantajul ca in ele se pot pune componente de mare calitate cu mare precizie ca parametrii electrici. Defapt toate aparatele video de la bun inceput sunt pline de integrate. Asta nu dovedeste nimic, nici ca-s bune, nici ca-s proaste, de la caz la caz. Faptul ca multe modele low-cost folosesc integrate IEFTINE ca sa iasa aparatele ieftine, nu dovedeste ca integratele sunt automat o solutie inferioara! Nici macar in audio. Apropos de audio, unul din cei mai geniali proiectanti in audio (raportat la toata istoria audio in electronica!), Bob Carver (un geniu rebel!) a folosit la greu integrate in aparatele sale audio inca din anii '70! Daca unul ca Bob Carver a folosit asa ceva, poti sa fi linistit ca vorbesti prostii!
- problemele de vechime se manifesta la toate aparatele. Insa conteaza unde si cum au fost depozitate. De obicei cele care au zacut prin garaje sau poduri (frig, umezeala, caldura prea mare, etc) sunt cele mai afectate. Iar cele mai bine conservate sunt cele care au stat in casa locuita permanent sau in depozite bune (cu temperaturi si umiditate medii) in ambalajul original. Insa conteaza si calitatea fabricatiei. Japonezii in anii 70-80 faceau piese de cauciuc la o calitate care (probabil) azi nu o poti obtine nicaieri sau o obtii la preturi aberante (ma gandesc ca mai exista aplicatii speciale ca cele militare, medicale sau cosmos).
- video VHS "surround" nu am vazut, nu am auzit (nu contest sa fi existat dar ma intreb cum!?). Motivul este simplu - pana la aparatia Dolby Digital (AC3) si mai tarziu DTS, exista doar Dolby PROLOGIC de care sigur ai auzit. Acesta consta intr-o codare speciala (prin defazari din cate stiu eu) in semnalul audio stereo. Practic un semnal audio stereo cu Dolby Prologic se aude normal daca e redat direct de un aparat stereo, adica nu-ti dai seama ca e codat sau ca are ceva anormal. Insa daca il bagi intr-un decodor Dolby Prologic, acela va scoate semnal stereo pe fronturile stereo, un canal de centru precum si doua canale surround spate, asanumitul 5.1. Poate au fost si VHS-uri care aveau incorporat decodorul Prologic si la spate aveau mufele de iesire semnal de linie 5.1. Poate la diverse "combine" cu VHS in anii 90 cand aparatele video devenisera niste gunoaie de plastic usor si consumabil. Dar tot in perioada aia, cam de la sfarsitul anilor '80 "lumea buna" folosea aparate VHS HiFi stereo din care scoteau analogic (deci pe mufele RCA) semnal stereo pe care-l bagau intr-un receiver surround care avea (doar) Dolby Prologic si ala facea asazisul 5.1.
- alta chestiune - pe la sfarsitul anilor '80 aparuse Video Disc-ul, adica un aparat analogic cu disc optic, probabil il sti. Discurile erau problema, trebuia ai sa super fabrica sa faci din astea, era o tehnologie serioasa! Imaginea era maximum posibil la formatul ala, peste orice VHS iar sunetul era stereo Dolby Prologic. Daca trageai pe un video HiFi se conserva sunetul Prologic. Asta era tot surroundul existent pana pe la sfarsitul decadei '90 cand a aparut AC3 si apoi DTS care sunt cu totul alta poveste, se poate spune, primul surround adevarat. Fostul Dolby Prologic e un fel de surogat, boxele de spate gujuie si foshnesc si ele ceva sa faca un fel de iluzie de spatialitate, tot sistemul e foarte dependent de asezarea in acustica camerei si are putine optiuni autentice de setare si corectare functie de spatiul acustic. Nu e un surround adevarat precum Dolby Digital si DTS care au de la bun inceput nu 2 canale ci 5 sau mai multe canale distincte (apropos, am si un video disc la colectie, o matahala de vreo 15 kile cap de serie anul 1990 pe care l-am luat pentru audio, deoarece citeste orice disc optic, deci si CD audio. Dar am gasit si niste video discuri, probabil le sti, alea mari. Sunt senzationale ca imagine si sunet pentru respectivul format. Ideal pentru asa ceva este sa ai un televizor CRT, deci cu tub, dar merge si o plasma. TFT/LCD/LED sunt naspa pentru asa ceva!).