Constantin C. Credinta in onoare si devotamentul fata de aliatul care era Hitler l-au facut , tot mai multi sunt de acord , sa actioneze impotriva exceptionalului instinct de militar pe care il avea.
eu cred ca Antonescu a fost un om deosebit si cu o onoare si o moralitate rar intalnita la un lider politic, mai ales in Mioritica!
Dar acest fapt a fost impotriva lui insusi, deoarece l-a facut inflexibil, lucru fatal in aceste vremuri grele.
A fost singurul lider aliat al Germaniei naziste care a stat intotdeauna demn in fatza lui Hitler. Ceilalti ii lingeau cizmele. Se pare ca de cateva ori a tipat la Hitler incat toti din jur au inlemnit! De aceea Hitler nu-l simpatiza deloc insa spunea ca are nevoie de el. La un moment dat era cat pe ci ca Hitler sa sustina din nou Garda de Fier in loc sa-l sustina pe Antonescu, insa s-a razgandit din nou pe ultima suta de metri. Hitler se razgandea incontinuu, era foarte indecis si sovaielnic iar Antonescu era exact pe dos, foarte ferm, decis si vertical.
Se pare ca Antonescu i-a spus in fatza ca va pierde razboiul ca apoi discutia sa se termine brusc prin iesirea lui Hitler pe usa. Acesta evita orice situatie in care sa fie pus intr-o lumina inferioara si cateodata fugea ca un las in timpul unor discutii aprinse care puneau probleme reale. De aceea in ultimii ani s-a izolat in mijlocul unor lingai si-l evita in mod clar pe Antonescu. Insa Hitler nu era prost, stia perfect de ce loialitate si ce caracter vertical da dovada Antonescu. In general astfel de excroci si criminali ca Hitler sunt foarte buni psihologi.
Astfel ca relatia Hitler-Antonescu a fost ca intre soarece si pisica.
Insa Romania era subjugata total economiei naziste si orice intoarcere ar fi fost extrem de dificila si riscanta. Plus ca in mod traditional, intreaga noastra clasa politica de atunci (comunisiti au fost o poveste bolsevica, in tara erau doar cativa looseri supravegheati de Siguranta) ii considera pe sovietici dusmani de moarte ai Romaniei. Multi s-ar fi aliat si cu necuratu de spaima rusilor.....defapt au si facut-o....
Daca privim lucrurile prin ochii de atunci, cu totul altfel s-ar vedea....
TomJones amesteci lucrurile istorice intr-o salata halucinanta.
Pui la un loc lucruri care nu au nici o treaba unul cu altul.
Povestea Finlandei nu are nici o legatura cu cea a Romaniei. Alta a fost situatia lor si momentul lor istoric.
Cat priveste Polonia, tara asta a fost mutata pur si simplu cu peste 30% mai spre vest. Imperiul sovietic al lui Stalin a ocupat o mare parte din estul Poloniei dar a alipit la vest o parte din fosta Germanie la Polonia. Defapt din Prusia orientala, pamanturi care nu au fost poloneze niciodata.
S-au facut masive schimburi de populatie astfel ca fostele pamanturi stramosesti germane sunt azi complet polonizate si foste pamanturi stramosesti poloneze sunt azi complet rusificate apartinand Ukrainei si Bielorusiei.
Practic Stalin s-a jucat cu harta Europei si tu poti crede ca ar fi lasat Romania intreaga ?! Citeste istoria care s-a tot vehiculat prin Rusia tarista si apoi prin Uniunea Sovietica si vei intelege ca rusii nu au recunoscut niciodata Romania ca sta unitar considerand ca este o adunare de statulete distincte cu populatii distincte.
Defapt se stie ce au facut in Basarabia unde mare parte din populatia romaneasca a fost deportata si s-au adus colonii de rusi, apoi s-a predat la scoala 'limba moldoveneasca" considerata o limba diferite de cea romaneasca, evident, obligatorie fiind limba rusa.
Inca de pe vremea lui Napoleon era discutia intre tarul Alexandru I al Rusiei si Napoleon, care sa ia si cat sa ia din principatele Valahe socotite provincii turcesti. Tarul vroia principatele pentru iesirea catre slavii din Balcani iar Napoleon le vroia tot pentru controlul Balcanilor. Se pare ca la un moment s-au si inteles de principiu pe o imparteala, Moldova si Valahia revenind lui Alexandru I.
Cert este ca rusii au traditie seculara in desconsiderarea Romaniei ca stat unitar si suveran.
Alt lucru care nu se stie - Stalin vroia in orice conditii sa alipeasca Ardealul la Ungaria. Cel putin zona care fusese rupta de Hitler. Insa faptul ca ungurii amiralului Horthy au luptat pana la ultimul om refuzand predarea oficiala in fatza armatei sovietice, lucrul asta l-a incurcat pe Stalin in planurile lui astfel ca Ardealul a ramas Romaniei. Nu i-a convenit insa si-a dat seama ca ungurii sunt mai greu de subjugat decat romanii desi ar fi vrut cu orice pret distrugerea Romaniei ca stat si natiune.
Noi nu ne dam seama prin ce pericol a trecut tara asta! Nici acum.
E foarte greu de inteles acea perioada. Trebuie citita multa istorie si oricum nu trebuiesc amestecate lucruri care nu au treaba unul cu altul!
Cat priveste problema evreiasca, pana si polonezii sub ocupatia (dura) nazista i-au discriminat pe evrei.
Astfel ca in Europa de dupa razboi s-a instaurat o pace fortzata iar problemele vechi nationale au fost ingropate cu fortza. Probabil s-a considerat ca uitarea e mai buna si de aceea nici macar in vestul capitalist nu s-a invatat istoria cea adevarata.
Cat priveste faimoasa lozinca bolsevica legata de decorarea lui Mihai de catre Stalin (fapt real insa interpretat gresit si tendentios) se poate spune ca Stalin s-a jucat cu tanarul rege precum pisica se joaca cu un soricel deja condamnat.
Oricum, Mihai I nu ar fi putut face nimic, singurul lucru fiind sa ramana in tara pana la sfarsitul sfarsitului. Tara era condamnata la comunism inca de la intelegrile secrete facute la Teheran.
Si defapt Romania a fost data pe Grecia. Stalin si-ar fi dorit iesirea la Mediterana insa Churchill a tinut mortis sa nu accepte Grecia in sfera de influenta a Uniunii Sovietice fiind la mijloc si un soi de loialitate britanica imperiala fatza de o zona a lor de influenta.
Ironia istoriei este ca in timp ce in Romania anilor 1944 erau in tara mai putin de 800 de comunisti, majoritatea de origine straina (evrei, rusi, ukrainieni, armeni, etc), multi din ei fiind agenti NKVD controlati de la Moscova sau niste simpli looseri, pe cand in Grecia de dupa razboi miscarea comunista a fost de masa izbucnind un razboi civil nedeclarat intre partizanii comunisti si statul grec care intre timp cazuse in "tzarcul" capitalist.
Asa ca in timp ce romanii urau si ideea de comunism (asociata automat cu rusii si bolsevicii, dusmani de moarte) fiind in majoritatea de dreapta si votand in consecinta, in Grecia populatia era de stanga si simpatizanta puternic cu comunistii.
Daca Grecia nu ar fi revenit in sfera de influenta britanica, ar fi ajuns o republica socialista precum cea a lui Tito.
Cert este ca Romania a scapat destul de bine pe langa marile pericole de desfintare ca tara si natiune, fiind inconjurata numai de dusmani in timp ce singurul prieten sincer la Romanei, Franta, nu mai avea un cuvant important de spus in Europa de dupa razboi.
Evident, asta a presupus un cost imens la care si azi mai platim! Toata elita intelectuala distrusa fizic, toate traditiile calcate in copitele bolsevice, toate valorile reale ale tarii pervertite intereselor politice, tot aurul si bogatiile materiale carate cu trenul in URSS, foamete si infometare, saracie si descreierare colectiva.
Urmarile se vad azi cu cohiul liber si cine crede ca a trecut mult timp si toate sunt ingropate definitiv, se inseala!
Eu cred ca uitarea e cea mai rea! Doar o analiza si constientizare lucida pot schimba lucrurile definitiv. Restul solutiilor sunt doar provizorii.
Si din pacate, in Europa nu au au existat pana in ziua de azi gesturi de demnitate si reconciliere, toate au fost ingropate fortzat.
Prostu' invata pe pielea lui, desteptu' pe-a altuia.
