Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Analogic, digital, sisteme audio, casti, revelatii si review-uri
oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

Cred că diferenţa dintre vinil şi CD sau SACD e dată în primul rând de ce fel de muzică punem şi pe ce o punem.
De exemplu muzica dată de instrumente autentice (să nu le numesc) şi cea dată de electronică (iar să nu o numesc) se aude cu totul altfel pe vinil faţă de celelalte moduri de reproducere, în detrimentul celorlante. Chiar şi rock-ul sănătos, care are la bază instrumente din ambele tablouri se aude mai altfel pe vinil (în funcţie de mulţi factori) şi aici e ideea. Ca vinilul să îşi poată da măsura plenar trebuie să reproducă măcar, dacă nu toate, instrumente naturale. Cu cât intră în ecuaţie forme de exprimare auditive electonice, parcă diferenţa migrează în cealaltă parte.
Poate mă înşel.

oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

ionroata wrote:Stiu ca nu sint un participant activ al forumului (desi am citit cam tot ce s-a scris) dar astazi voi face un "efort" sa scriu aici. Asta pentru ca sint bucuros si sinteti printre putinii pe care-i cunosc care vor intelege mesajul meu. Si vin oarecum in sprijinul a ceea ce a scris si DAN_TM ceva mai sus. Ideea e ca dupa o asteptare de o saptamina a ajuns vinilul cu Dream Theater- Images and Words. E una din trupele preferate. Am pus discul si am dat drumul la aparate.
Am avut un oarecare soc. Muzica nu semana deloc cu ceea ce stiam. Am cd-ul (original nu copie) dar parca pe el sint alte melodii. Diferenta e mare, sunetul e cu mult mai placut si nu e asa de tipat si de dur pe anumite pasaje. Plus ca uneori am impresia ca parca sint alte melodii total diferite de cele de pe cd.
În orice formulă un vinil bun îţi va da acea linişte în a asculta pe care un CD sau un SACD nu ţi-o va oferii. În toate formulele un vinil este mai liniştit...îţi crează o poftă de lungă durată în a asculta. Şi aici e miezul problemei. Ce aşteptăm: stres auditiv sau dulceaţă auditivă? Ca să revin la ce am spus mai sus dacă mai apar şi instrumente, repet, naturale, atunci plăcerea auditivă ( liniştea în a asculta) e mult mai mare.
Toate cu un numitor comun...şi anume un sistem cât de cât decent (în ambele cazuri).

ionroata
Posts: 41
Joined: 15 Aug 2012, 11:42
Location: Piatra Neamt

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by ionroata »

Salutare domnilor
@momolo
Incerc sa experimentez ceea ce se discuta pe forumuri. Asta daca am posibilitatea sa testez ceea ce unii sau altii sustin sus si tare. E pentru mine o "defectiune" de gindire preponderent logica si practica. Datorita laturii financiare si a prea multor descrieri de genul "sunet fabulos", "stare exceptionala", "neumblat in el", "cunoscatorii stiu" ma limitez la vintage. Macar acolo producatorii nu prea si-au batut joc (a se interpreta ca nu au facut rabat la calitate), iar daca e cu tranzistoare atunci o posibila defectiune e usor de remediat. Ca sa nu mai zic si de surprizele placute ce pot aparea.
Exemplu : amplituner Technics SA-300L functioneaza zilnic aproximativ 4 ore. Sunetul nu e nici pe departe high-end, dar e extrem de placut. Muzica de pe radio sau alta sursa produce placere.
@oake
In mare gindesc ca si tine. De aceea cumpar si cd si vinil. Un motiv in plus e ca nu toata muzica ce-mi place se gaseste pe ambele suporturi. Pe linga asta pina la vinil eram destul de radical cu privire la genul de muzica ascultat. Odata cu vinilul a inceput sa-mi faca placere si simfonica, jazz-ul, etc. Populara pe orice suport ar fi inca nu am reusit s-o indragesc.

Ramine sa caut in continuare si sa experimentez. Cindva voi avea un sistem de ascultat muzica.

User avatar
remoteviewer1
Posts: 925
Joined: 14 May 2011, 11:13
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by remoteviewer1 »

oake
Poate mă înşel.
Dupa parerea mea (mai mult sau mai putin umila) te inseli. Dupa urechea mea si in sistemul meu, muzica pe vinil este superioara (pentru mine, repet a n-a oara) indiferent de gen (mai ales la clasica, cu cat mai multe instrumente, cu atat e mai "groasa" treaba). In acest moment daca ma uit in curte, am investit muult mai multi bani in cd-uri (player si discuri), totusi prietenul vinil mi se pare mai simpatic, mai de cursa lunga, pe el l-as lua cu mine pe o insula pustie pentru restul vietii. Asta nu inseamna ca nu exista cd-uri foarte bune sau viniluri proaste. Pot sa zic cu uimire, ca astazi sunt mult mai multe viniluri bune din cele noi, procentual vorbind, fata de cele vechi dupa propriile experiente. Unii "specialisti" spun ca vinilul este de fapt o distorsiune placuta pentru ureche si prezinta o imagine "exagerata", imbunatatita pe alocuri, insa proasta in ansamblu. Whatever...cum spune suedezul...unii ar bea numai bere la pet si ar rade de fraierii ce beau bere belgiana la 330 ml sticluta mult mai scumpa. S-ar putea ca si un test ABX intre cele doua beri pe un esantion decent reprezentativ sa nu depaseasca 50%, adica datul cu banul, asta nu insemna ca vinul popesc dulce acrisor (numai bun de pus in friptura) este mai bun decat vinul italienesc (deoarece consumatorul mediu nu le poate deosebi dupa cateva pahare). Avand in vedere ca viata este scurta, limitata, e pacat sa nu servesti "ceva bun".Hac :mrgreen: !
“Without music, life would be a mistake.”― Friedrich Nietzsche

oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

remoteviewer1 wrote:Citat:
Poate mă înşel.


Dupa parerea mea (mai mult sau mai putin umila) te inseli. Dupa urechea mea si in sistemul meu, muzica pe vinil este superioara (pentru mine, repet a n-a oara) indiferent de gen (mai ales la clasica, cu cat mai multe instrumente, cu atat e mai "groasa" treaba). In acest moment daca ma uit in curte, am investit muult mai multi bani in cd-uri (player si discuri), totusi prietenul vinil mi se pare mai simpatic, mai de cursa lunga, pe el l-as lua cu mine pe o insula pustie pentru restul vietii. Asta nu inseamna ca nu exista cd-uri foarte bune sau viniluri proaste.
Poate ar fi fost mult mai corect să citezi toată intervenţia mea vis a vis de acest subiect.
Doar am afirmat că între un vinil bun şi un CD bun apar diferenţe de percepţie (funcţie de mulţi factori) mari în favoarea primului (în ce priveşte audiţia) mai ales la muzica complexă făcută cu instrumente mai ales naturale ( lemn, alamă, tuburi orgă etc ) în detrimentul celei făcută cu biţi. Apare acea naturaleţe, de ce nu grăsime, acel sentiment de real în favoarea primului. Acel ceva care te poate duce dincolo.
Pe de altă parte muzica electronică e moartă din start, nu are acel germene care să o ducă dincolo (fiind inventată). Poate să forţeze ceva în tine, dar nu e ceea ce trebuie sufletului audiofil şi meloman mai ales.
remoteviewer1 wrote:Pot sa zic cu uimire, ca astazi sunt mult mai multe viniluri bune din cele noi, procentual vorbind, fata de cele vechi dupa propriile experiente.
Aicea nu sunt de acord cu tine...defapt cred că e invers.
Am ascultat viniluri făcute în anii '60, '70 matriţate după benzi de magnetofon în comparaţie cu cele ulterioare matriţate după digital. Primele aveau suflet, erau vii, în comparaţie cu ultimele care erau diabolic de exacte dar nu exprimau mai nimic.
Să fie clar...dacă nu sunt dus dincolo... de muzică/sunet nu sunt liniştit.

User avatar
remoteviewer1
Posts: 925
Joined: 14 May 2011, 11:13
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by remoteviewer1 »

Dear oakesh friend, trebuie sa recunosc ca mi-a fost lene sa citez tot ce ai scris mai sus si m-am luat doar de "concluzie".

As dori sa mentionez faptul ca ceea ce voi scrie mai jos este ultimul meu post din acest totpic cu subiectul cd vs vinil, indiferent ce ar scrie lumea dupa.

oake
Cred că diferenţa dintre vinil şi CD sau SACD e dată în primul rând de ce fel de muzică punem şi pe ce o punem.
O fi asa, insa pentru mine, in sistemul meu, prefer analogul indiferent de genul de muzica ascultata: electronica "moarta", pop, jazz, clasica (pian, vioara, simfonii, concerte de camera, etc.)

oake
De exemplu muzica dată de instrumente autentice (să nu le numesc) şi cea dată de electronică (iar să nu o numesc) se aude cu totul altfel pe vinil faţă de celelalte moduri de reproducere, în detrimentul celorlante
Sa inteleg ca expresia de mai sus e de bine pentru vinil? Personal nu inteleg de ce clasifici "anumite" tipuri de muzica favorabile vinilului, nu stiu unde ai vrut sa ajungi cu aceasta fraza, poate la distorsiunile placute urechii produse de un anume format? Poate tie iti plac anumite muzici ce le ai pe cd-uri mai mult decat pe vinil? Este vorba de gusturile fiecaruia in sisteme diferite, gusturi mai mult sau mai putin obiective.

oake
Ca vinilul să îşi poată da măsura plenar trebuie să reproducă măcar, dacă nu toate, instrumente naturale
Ce zici de "regele" instrumentelor (pianul) si o orchestra in spate? Crezi ca se descurca decent?Cum se descurca vinilul la intrumentele cu corzi (o vioara de exemplu sau o harpa)? Inainte de vinil, nu prea puteam sa ascult muzica clasica (sistemul era altul) deoarece nu avea treaba cu realitatea (atat cat se putea), ma dureau urechile (probabil aveam si cd-uri inregistrate prost, intre un digital prost si un vinil prost, il voi prefera intotdeauna pe cel de-al doilea).

oake
În orice formulă un vinil bun îţi va da acea linişte în a asculta pe care un CD sau un SACD nu ţi-o va oferii. În toate formulele un vinil este mai liniştit...îţi crează o poftă de lungă durată în a asculta. Şi aici e miezul problemei. Ce aşteptăm: stres auditiv sau dulceaţă auditivă? Ca să revin la ce am spus mai sus dacă mai apar şi instrumente, repet, naturale, atunci plăcerea auditivă ( liniştea în a asculta) e mult mai mare
Urechea mea imperfecta, legata la un creier mai mult ca imperfect (am impresia ca e muci cateodata legatura aceasta) are pretentia sa fie "pacalita" frumos, pentru a nu obliga creierul sa compenseze unele lipsuri din sunet cu neurotransmitatori, pentru a se instala usor durerea de cap, (adica sa vrei sa inchizi sistemul dupa doua ore). Putem sa ii spunem liniste, placere, dragoste pentru distorsiuni, dulceata, etc. fiecare ii spune cum vrea... la produsul unui vinil si al unui pick-up reglat decent. La un concert de pian stai aproape 2 ore la 5 metri de instrument, si urechile sunt in extaz, nimeni nu vrea sa opreasca interpretul, ba din contra. La pretinul cd, poti sa stai cateodata 5 minute sa asculti si vrei sa inchizi sistemul, cu toate ca nu se aud pacanituri, fasaituri, e liniste de mormant in spate (la fel ca si in sala de concert), sinusoida e perfecta, dinamica de 100 db si se pupa cel mai bine din toate formatele cu master-ul, uitai bitii... sunt si ei insusi perfecti, nu lipseste niciunul. Ok exista si o multime de viniluri proaste, nimic nu e perfect pe lumea asta, dar numarul de cd-uri slabe mi se pare procentual mult mai mare din cate am ascultat eu.

oake
Pe de altă parte muzica electronică e moartă din start, nu are acel germene care să o ducă dincolo (fiind inventată). Poate să forţeze ceva în tine, dar nu e ceea ce trebuie sufletului audiofil şi meloman mai ales.
Da asa e, electronica este moarta...alaturi de muzica rock, pop, disco...adica majoritatea muzicilor din ultimii 30 de ani ce sunt decedate de la nastere, adica folosesc sunete generate, copiate, sintetizate, modificate, distorsionate, etc. Si aceste genuri muzicale (destul de populare) se aud mai bine in general pe vinil dupa gustul meu. Depeche Mode si-a inregistrat zgomotul de la teava de esapament de la Porsche-ul unuia din membri, si l-a pus intr-o melodie ce a ajuns celebra, este si asta o forma de arta...

oake
Am ascultat viniluri făcute în anii '60, '70 matriţate după benzi de magnetofon în comparaţie cu cele ulterioare matriţate după digital. Primele aveau suflet, erau vii, în comparaţie cu ultimele care erau diabolic de exacte dar nu exprimau mai nimic.
Nu as putea sa te contrazic, insa majoritatea discurilor din propria colectie sunt din anii 70-80 (DM, Decca, EMI, RCA), daca le compar procentual (atat cat imi permite colectia) cu noile achizitii (fabricate incepand cu 2010), pot afirma ca cele noi, sunt in majoritatea lor bune spre foarte bune, nu am niciunul cu adevarat slab. Mentionez ca am discuri normale in colectie, nu am editii rare sau asa-zis audiofile.

Ok, la incheiere as fi putut fi considerat romantic, nostalgic, cu privire la viniluri, iarasi un lucru neadavarat, atat timp cat am descoperit vinilul acum un an si ceva, nu am avut neam de pick-up in casa cand eram mic, cu atat mai putin discuri de vinil, ai mei ascultau radio, nici macar casetofon nu aveam pana la revolutie. Pana acum cativa ani, nu vazusem un pick-up decat de la departare, nu ma interesa subiectul avand in vedere ca il consideram tehnologie depasita, asa din auzite. Eu nu inteleg napasta asta impotriva analogicului din partea unor impatimiti ai digitalului (ma refer in general la toate natiile pamantului, pe toate forumurile audio internationale existand schimburi dure de replici intre cele doua parti), in loc sa ne bucuram de diversitatea si de numarul mai variat de formate, preturi, art-work-uri, etc, ne tot contram pe unde putem pe tot felul de lucruri subiective...As dori eu(sau orice fan vinil) sa dispara maine toate formatele posibile de muzica si sa ramana doar analogicul? Raspunsul este NU! Am cd-uri in colectie si continui sa cumpar, ma rog eventual sa se ieftineasca si cd-ul si vinilul deopotriva, pentru a putea achizitiona cat mai multe :D . As dori sa se gaseasca viniluri la orice colt de strada si pe orice taraba? Poate ca da..., alaturi de cd-uri, sacd-uri, dvd-uri din cele mai bune.
“Without music, life would be a mistake.”― Friedrich Nietzsche

oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

remoteviewer1 wrote:As dori sa mentionez faptul ca ceea ce voi scrie mai jos este ultimul meu post din acest totpic cu subiectul cd vs vinil, indiferent ce ar scrie lumea dupa.
Ok am înţeles...mi-ai dat leapşa şi te-ai pus piua :D În multe privinţe sunt de acord cu tine, în altele doar parţial sau deloc.

De exemplu cu:
remoteviewer1 wrote:oake
Citat:
Pe de altă parte muzica electronică e moartă din start, nu are acel germene care să o ducă dincolo (fiind inventată). Poate să forţeze ceva în tine, dar nu e ceea ce trebuie sufletului audiofil şi meloman mai ales.


Da asa e, electronica este moarta...alaturi de muzica rock, pop, disco...adica majoritatea muzicilor din ultimii 30 de ani ce sunt decedate de la nastere, adica folosesc sunete generate, copiate, sintetizate, modificate, distorsionate, etc. Si aceste genuri muzicale (destul de populare) se aud mai bine in general pe vinil dupa gustul meu. Depeche Mode si-a inregistrat zgomotul de la teava de esapament de la Porsche-ul unuia din membri, si l-a pus intr-o melodie ce a ajuns celebra, este si asta o forma de arta...
Aici de exemplu ne despărţim. O chitară elecrică(care are un principiu de creare a sunetului asemănător cu principiul pick-upului) mă refer la rock-ul clasic al anilor '70,80 şi nu are nici un fel de componentă digitală dealungul transmiterii sunetului, care e matriţată pe un mag profesional (deci analog) şi e masterată, de ce nu, tot pe un mixer analog va suna mai bine pe vinil...va transmite emoţie. Aceeaşi chitară înregistrată pe digital, masterată pe digital dar salvată pe vinil nu va transmite aceeaşi emoţie (asta dacă poate fi capabilă de aşa ceva)...va transmite altceva. Instrumentul, ca atare era un instrument eminamente analog sută la sută...nu mai ştiu cum e acuma.
Îmi aduc aminte, cu o oarecare nostalgie de un vinil care a apărut în peisajul nostru ''vinilic'' prin anii '84-'85 la magazinul ''Muzica'' al acelor vremuri, făcut de cehi. Se numea ''Dear Boy'' de Miroslav Zbirca.
Ei bine acest vinil fusese înregistrat la Hamburg şi masterat, atenţie, digital, tot la Hamburg. La vremea respectivă apăruseră deja PCM SONY cu 24 de canale. Acest vinil a făcut mare vâlvă, în epocă, printre consumatorii de vinil...era, aşa zis, primul vinil digital vândut în românica. Muzică pop acceptabilă, dar pentru urechile şi sculele noastre ale acelei perioade ni se părea că e ceva superb.
L-am ascultat acuma şi pot să îţi spun că sună uscat...nu transmite...este un fel de CD (fără avantajele cd-ului)...chiar nu înţeleg ce se întâmplă acolo. Am două..dacă vrei îţi dau şi ţie unul.
remoteviewer1 wrote:oake
Citat:
Ca vinilul să îşi poată da măsura plenar trebuie să reproducă măcar, dacă nu toate, instrumente naturale


Ce zici de "regele" instrumentelor (pianul) si o orchestra in spate? Crezi ca se descurca decent?Cum se descurca vinilul la intrumentele cu corzi (o vioara de exemplu sau o harpa)? Inainte de vinil, nu prea puteam sa ascult muzica clasica (sistemul era altul) deoarece nu avea treaba cu realitatea (atat cat se putea), ma dureau urechile (probabil aveam si cd-uri inregistrate prost, intre un digital prost si un vinil prost, il voi prefera intotdeauna pe cel de-al doilea).
Aici trebuie să fac o corecţie: Ca vinilul să îşi poată da măsura plenar trebuie să reproducă instrumente analogice (naturale şi nu numai).
Aici ne apropiem ca percepţie: şi eu eram lafel înainte de vinil nu prea ascultam muzică simfonică, care este extrem de sofisticată audiofil, pe CD pentru că nu îmi prea spunea mare lucru...o ascultam doar pe radio. Acolo simţeam ceva. Între timp mi-am mai pus la punct şi sistemul şi vinilul şi acuma chiar trăiesc fenomenul.

Dacă greşesc, te rog să mă ierţi, dar bănuiesc că înainte de epoca ta ''vinil'' nu prea ascultai muzică simfonică (din motivul enunţat de tine) iar acuma, după ce te-ai pus la punct atât cu sistemul cât şi cu vinilul (ca scule) şi ai început să achiziţionezi viniluri calitative...poate pentru probe audiofile şi tot ascultându-le, încet, încet, începi să laşi muzica simfonică să intre în tine.
Iată o formulă câştigătoare în care audiofilia poate duce nu la ''demenţa'' exacerbării egoului,dar la descoperirea unui spaţiu sonor uriaş din toate punctele de vedere.
Poate mă înşel.

Kostas
Posts: 1479
Joined: 03 Oct 2008, 16:23

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by Kostas »

incercat cineva - aparat de indreptat discuri

http://m.youtube.com/watch?v=KZAScU584ZA" onclick="window.open(this.href);return false;
"Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nici o întrebare". - Nichita Stănescu

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 14344
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by momolo »

Old documentary about vinyl records (1956):

https://www.youtube.com/watch?v=2u8OpI6NZt8" onclick="window.open(this.href);return false;
"Tinereţea este o noţiune, biologia un adevăr. Ele împreună dau dimensiunea existenţei"(Geo Bogza)

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 14344
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by momolo »

How It's Made Master and Vinyl Records:

https://www.youtube.com/watch?v=_PRxEoWNQls" onclick="window.open(this.href);return false;
"Tinereţea este o noţiune, biologia un adevăr. Ele împreună dau dimensiunea existenţei"(Geo Bogza)

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 14344
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by momolo »

How It's Made - turntables:

https://www.youtube.com/watch?v=LXNXJD5F0r4" onclick="window.open(this.href);return false;
"Tinereţea este o noţiune, biologia un adevăr. Ele împreună dau dimensiunea existenţei"(Geo Bogza)

User avatar
momolo
Moderator
Posts: 14344
Joined: 02 Oct 2008, 10:11
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by momolo »

Vinyl Records Repair - Grooves Reconstruction - Ultimate solution for scratched records:

https://www.youtube.com/watch?v=FYZHkDhad54" onclick="window.open(this.href);return false;
"Tinereţea este o noţiune, biologia un adevăr. Ele împreună dau dimensiunea existenţei"(Geo Bogza)

oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

Mi se par foarte , cel puţin interesnte, la obiect postările lui...vorbim de momolo

Vinil până la urmă înseamnă analogic. Altceva strică sunetul. Digitalul aproximează analogicul cu efectele de rigoare. Dacă punem urechea pe sunet vedem ce transmite fiecare dintre cele două oferte. Vinilul transmite emoţie, trăire (dacă e cazul)...digitalul transmite exactitate, dar într-un fel deja mort.
Eu unul rămân pe vinil.

User avatar
remoteviewer1
Posts: 925
Joined: 14 May 2011, 11:13
Location: Bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by remoteviewer1 »

oake
Dacă greşesc, te rog să mă ierţi, dar bănuiesc că înainte de epoca ta ''vinil'' nu prea ascultai muzică simfonică (din motivul enunţat de tine) iar acuma, după ce te-ai pus la punct atât cu sistemul cât şi cu vinilul (ca scule) şi ai început să achiziţionezi viniluri calitative...poate pentru probe audiofile şi tot ascultându-le, încet, încet, începi să laşi muzica simfonică să intre în tine.
Iată o formulă câştigătoare în care audiofilia poate duce nu la ''demenţa'' exacerbării egoului,dar la descoperirea unui spaţiu sonor uriaş din toate punctele de vedere.
Poate mă înşel.
Nu te inseli de loc :lol: de aceasta data. Intr-adevar, pot sa spun ca framantarile mele cu privire la imbunatatirea sistemului au plecat de la "neputinta" de a asculta muzica clasica in vizuina mea. La muzica electronica, ce intr-adevar este facuta din sunete reciclate in mare parte, nu prea conteaza naturaletea timbrala, armonia sunetului, realismul intrumentelor. Problema era ca sistemul meu de acum multi ani (chinezist) bubuia decent pe muzica normala, insa daca ii puneam un cd cu clasica, gata, trebuia sa inchid sunetul, era de neascultat. La inceput nici nu ma pricepeam ce cd-uri sa cumpar, si intr-adevar de exemplu am Simfonia 9 a lui Mahler, unul din primele discuri cu muzica clasica achizitionat ce suna ca o cizma...si pe sistemul meu actual. Nu auzisem eu de fineturi la vremea respectiva gen Harmonia Mundi, Decca, DG, etc. La un moment dat abandonasem muzica clasica, fiind fara de speranta in acest sens. Si cand toate sperantele erau desarte si abandonate, m-a lovit vinilul dupa ceafa, si am inceput sa ascult cu nesat muzica clasica, imi place in special pianul. Identic am patit si cu muzica jazz, blues. Ideea este urmatoarea: cu cat am investit mai mult in scule, cu atat mi-a largit orizontul muzical, in loc sa cad in capcana sunetelor, a rezolutiei excesive, a basinii trase in randul 4 de nu stiu ce membru al orchestrei, am ajuns sa ascult cam un sfert din timp muzica electronica, restul fiind ocupat de muzica clasica, vocala, instrumentala.

Cand eram mic, imi placea enorm cum mirosea cafeaua, insa nu imi placea deloc gustul cafelei la ibric cum se facea in casa la mine (parintii, bunicii, alte rude). Si am crezut astfel multi ani ca nu imi place cafeaua defapt. Ajuns in tara macaroanelor pe la varsta de 25 de ani, am descoperit expresso-ul italian, si de atunci beau o ceasca aproape in fiecare zi, din licoarea concentrata si aromata. La fel am patit si eu cu muzica clasica...imi placea intr-adevar sa o ascult la radio, dar nu in sistemul propriu, pana la vinil. Astfel as putea concluziona fara sa exagerez, ca vinilul te face mai bun, mai destept si iti creste si calitatea vietii (cel putin la mine asa cred ca s-a intamplat).
“Without music, life would be a mistake.”― Friedrich Nietzsche

oake
Posts: 625
Joined: 24 Oct 2008, 19:03
Location: bucuresti

Re: Ca audiofil, ajungi inevitabil la vinil ?

Post by oake »

Kostas wrote:incercat cineva - aparat de indreptat discuri

http://m.youtube.com/watch?v=KZAScU584ZA" onclick="window.open(this.href);return false;
Foarte interesant Kostas
Atâta doar că ar trebuii să avem un aragaz cu grade contolate.
Oricum am reţinut!

Post Reply