TUNER vintage

[acustik]

Am trecut si eu prin mai multe tunere si amplitunere, mai vintage cu scala mai noi cu sau fara RDS; ca de ex. Fisher, Yamaha, ITT,Onkyo, Grundig, Telefunken, Sony..hm! nu mai retin toate modelele. Oricum fiecare avea ceva aparte, unele receptia clara, altele sensibilitaea ridicata, altele sunetul foarte bun. Am fost impresionat de receptia tunerului Fisher studio standard 9000...Un aparat slim, insa ticsit ful cu piese de calitate japoneza, si de calitatea sunetului de la un Onkyo T 4650 si T 4211RDS. Cel mai tare insa m-a impresionat un tuner Grundig by FineArts T-1000RDS .Un aparat mai masiv, care are pe la 5 kg greutate si care dispune cam de tot ceea ce-si poate dori un pasionat radio: receptie exceptionala, RDS, filtre IF excelente Wide/Narrow si SUPERNarrow, dubla antena FM, insa si un sunet impresionant foarte muzical, plin , echilibrat... reala placere la auditii. Daca l-as gasi si adoua oara in vreo oferta nu as ezita sa-l cumpar.
Actualmente am un Sony din clasa qs, dubla antena FM dedicat pentru receptii DX. Sunetul este foarte curat, insa nu are muzicalitatea acelui Grundig. Oricum e placut sa-l ascult pe Romania Muzical si Cultural... cam singurele posturi din Romania cu transmisie audibila cat de cat , ca restul sunt prastie; E doar o parere personala

[momolo]

Unii audiofili mai rafinati (aflati in lumea civilizata) spun ca suprema sursa in audiofilie e pana la urma.... tunerul care receptioneaza un concert transmis live (in Canada sau USA de exemplu, oricum...nu la noi). Cica treaba asta suna cel mai al naibii desi daca o luam cu teoria, tunerele FM au banda audio foarte limitata si zgomot/diafonie foarte mari pentru ca atat poate sistemul acesta. Insa dupa cum unii stim, una e teoria si alta e ceea ce se aude la ureche. Iar tunerele chiar si asa in general suna placut urechilor. Eu as spune ca una din cauze este compresia necesara transmisiei FM, compresie foarte placuta la ureche.

Am avut si inca am si eu diverse tunere vintage la colectia mea de vechituri. Imi aduc aminte ca un exemplu elocvent, am avut un Yamaha ceva mai nou, anii 90 pe la inceput, foarte bine lucrat (asa cum face Yamaha toate aparatele cu simt de raspundere), plin de acareturi, setari de banda ingusta si larga, tot soiul de fitze si afisaje portocalii foarte impresionante, chiar destul de greutz....insa in momentul cand l-am comparat cu un tuner AKAI din 1978 (pe condensator, scala simpla, evident fara memorii daca e pe condensator variabil, format ingust, mai mic de 42 cm)....AKAI-ul l-a spulberat la propriu pe Yamaha cel super tehnologizat si aratos. Ultimul suna ca o pocnitoare in comparatie cu batranul AKAI cel cu trei butoane (de metal masiv !). Defapt l-am si pastrat pentru ca m-a cucerit cu sunetul desi e destul de putin sensibil.....la pretentiile mele aberante de a prinde super stereo cu o biata sarma legata la iesire in locuri unde mai toate aparatele radio nu prind decat haraieli, nici vorba sa suporti LED-ul de stereo aprins... in caz ca se aprinde daca ti firul de antena in mana si stai intr-un picior ca balerina.

Un alt tuner fantastic pe care l-am vazut la altii, nu l-am avut (ca nu prea ma intereseaza sa ascult mp3 din calculatoare emise pe post) este un SABA de prin 1979 argintiu, tot din metal si care arata intr-un frumos si complicat fel.

Mai am un tuner formidabil dar cu mici probleme de clape (care nu stau apasate si mufe DIN de tot rahatul), un DUAL de prin 1980. Si asta suna intr-un mare fel si e frumusel cu VUmetre analogice si lumini verzi. Asta e si foarte sensibil. Nu am stat de comparatii dar poate intr-o zi o sa-mi montez antena cumparata acum vreo 4 ani si care zace undeva prin fundul debaralei.

Un tuner care mi-a ramas la inima si pe care il pastrez este ...chiar IEI T-350, tunerul comunist de la Electronica Industriala Baicului, ala cu 6 LED-uri rosii si touch-uri pe un selector de canale care semana cu unul de la Televizoarele Snagov. Pe asta l-am si "bricolat" un pic pe vremuri in partea etajelor analogice...mai putin mufele care au ramas tot DIN ca pe vremea aia nu gaseai nici mufe de doi lei sa montezi pe carcase.

Pe asta nu l-am cumparat de nou, adica din magazinul "Ferometal" de la omul cu basca si in halat albastru care te lua cu "Ce mai vrei si mata !?" (ce vremuri!), ci second hand de la anunt la ziar. Tipul care-l vindea isi cumparase un receiver Technics din alea de plastic, frumoase pe afara dar goale pe dinauntru, din generatia aia usoara care a stricat definitiv faima Technics de sunet de top (asa cum a fost in anii 70 si pana prin anii 80). Costa o avere, omul varsase o poala de bani la bisnitari iar pe tunerul comunist voia doar 200 lei (desi la Ferometal se gasea cu vreo 370 lei din cate imi amintesc).

Pe vremea aia nu era ca acum cand valoarea aparatelor uzate scade dramatic, atunci luai un aparat de nou, il foloseai pana curgea zeama din el dupa care il puteai vinde chiar si cu mai mult de cum il luasesi de nou cu ani in urma! Ce vremuri !...

Ma duc la tipul ala sa cumpar. Tunerul mioritic zacea intr-un colt. Pe niste boxe specifice vremurilor (Unitra 140 = visul suprem al audiofiliei la timpul ala) trona receiverul Technics, mare, negru, plin de butonele si luminite dar usor la kile. Culmea....cand le-am ridicat sa le bagam firele, trancota comunista era aproape la fel de grea cat tot tunerul Technics de sute de wati.

Omu' daduse trancota asta deoparte ca nu avea nici macar cablu DIN-RCA dar aveam eu la mine.

Il punem sa facem proba ca asa era atunci, probaaa!....si sa vezi ce surpriza, pana si nevasta omului a spus - trancota comunista il spulbera pe Technics (ca radio). Evident, amplificam cu Technicsul dar era a naibii diferenta ! Comunistu' nu numai ca era de zece ori mai sensibil, dar suna si de zece ori mai bine!

Nu a mai avut ce face, omu' nu era din ala pasionatul dupa sunet, Technisu' era frumos si avea telecomanda (o chestie foarte apreciata pe vremurile alea....pai cine avea telecomanda, putini !), apucase sa ma cheme, eu cu 200 lei in mana, l-am luat si dus am fost.

Dupa aia, a mai trecut vremea si se mai ieftinisera trancotele astea comuniste pe care nu le voia nimeni mai mult pentru ca stim bine, contactele sunt de rahat, mufele nu ai ce face cu ele, telecomanda nu au, etc, se schimbasera si vremurile. Asa ca am mai cumparat un T-350 si apoi inca unul si din 3 bucati care NU sunau la fel (asa am constatat la comparatie ca erau ca lozul in plic), am facut unul super bun. Dupa care pe restul de doua le-am dat cadou ca mergeau saracele perfect pentru ce-i trebuia taranului sub mileu.

Il mai am si acum. Pe asta il preferam eu la masa de lucru pana am gasit un receiver NIKKO de vreo 12 kile foarte piz*os si cu vreo 10 memorii. Mai comod ca e un singur aparat nu doua insa "comunistu" ramane un tuner de mare calitate.....in caz ca mai merge, demult zace uitat pe undeva.....

[acustik]

Perfect de acord cu tine momolo; clasicele tunere cu scala, tuburi, kilograme in plus, etc.etc, suna cu totul altfel decat tunerele de azi ce se gasesc pe piata audio. Nu zic ca in prezent nu se fabrica tunere radio de exceptie, insa preturile mari la astfel de aparate de multe ori sunt nejustificate .

[momolo]

Perfect de acord cu tine momolo; clasicele tunere cu scala, tuburi, kilograme in plus, etc.etc, suna cu totul altfel decat tunerele de azi ce se gasesc pe piata audio. Nu zic ca in prezent nu se fabrica tunere radio de exceptie, insa preturile mari la astfel de aparate de multe ori sunt nejustificate .

exista doua largi categorii de tunere din punct de vedere al principiului constructiv - cele care se acordeaza prin condensator variabil (cu aer) http://en.wikipedia.org/wiki/Variable_capacitor" onclick="window.open(this.href);return false; precum si cele care utilizeaza o dioda varicap http://en.wikipedia.org/wiki/Varicap" onclick="window.open(this.href);return false;

Din prima categorie fac parte tunerele dinainte de aprox. 1980, din a doua, dupa acest an aproximativ ca reper istoric si data aproximativa.

Tunerele cu condensator variabil nu pot avea "memorii", adica acele butoane/touch-uri cu numere unde fiecare comutare reprezinta un anume acordaj (post radio) pe cand cele cu dioda varicap au acest mare avantaj ergonomic de a memora posturi (defapt acordaje diverse). Motivul e simplu, primele se acordeaza mecanic (rasucind armaturile condensatorului variabil cu aer) rezultand un anume punct de acordaj pe cand al doilea se acordeaza variind o tensiune astfel ca foarte simplu poti face circuite care sa memoreze o anume valoare de tensiune ce corespunde cu acordajul pe un anume post de radio. Fara indoiala, in domeniu auto varicapul este o mare inventie.

Din punct de vedere teoretic, cele pe dioda varicap ar trebui sa fie superioare din cauza stabilitatii montajului care depinde numai de regimul termic al unui montaj care defapt nu se ambaleaza termic si mai ales a alimentarii.

Cele pe condensator variabil (cu aer) sunt teoretic mai putin stabile din cauza ca, dielectricul este defapt aerul atmosferic dintre armaturile variabile ale condensatorului si in mod evident, acest aer atmosferic este si el variabil ca umiditate, temperatura, chiar si incarcare electrostatica si cu particule de praf, etc, cauza care duce la varierea capacitatii acestui condensator in timp chiar daca din punct de vedere mecanic poate fi construit foarte stabil. Varierea capacitatii inseamna evident, devierea din acordajul stabilit pentru un post de radio.

Astfel, in toata ecuatia unde variabila o reprezinta punctul termic al montajului si al alimentarii, introducem si variabila asta a condensatorului si in plus e mai scump de construit (implica si mecanica fina dar si metal, materiale in cantitati mai mari) dar si mai greu de miniaturizat si mai sensibil la socuri/vibratii (celui cu varicap nu-i pasa de zdruncinaturi de aceea e o mare inventie in domeniul auto).

Un alt dezavantaj teoretic al celor pe condensatoare variabile cu aer - sunt mai zgomotoase, sunt mai sensibile la interferente electromagnetice si mai greu/scump de ecranat.

.....Dar cum viata bate filmul, nu numai eu am observat ca cele "primitive" pe condensator variabil suna mai bine la ureche. Este vorba de tunere din anii 70, cele denumite usual "vintage" si construite ca niste tancuri grele fara economie.

Daca ar fi sa compar la modul general sunetul intre un tuner reprezentativ din categoria cu condensator variabil si altul din categoria cu dioda varicap, as spune ca primul suna mai rotund, mai cald, mai analogic si mai placut la ureche, al doilea suna mai precis dar mai sec, mai fals, metalic si cu un sunet mai mic decat primul (care suna in comparatie, "gras"/mare/plin/uns/larg).

[acustik]

Foarte adevarat si frumos ce spui momolo! . .Dar apropo de Electronica SA . Tunerele comuniste de la ei erau chiar bune mai ales pentru aceea vreme. Eu am avut un miniturn SA 3220; poate il mai sti, acel miniturn negru ce cuprindea un amplif de 2x30 wati in 8 ohmi, un cass deck si un tuner care avea in FM atat banda est cat si banda vest..adica asa cum erau notate atunci: UUS1 si UUS2. Doar ca banda vest avea plaja doar pana la 104mhz, nu pricep nici in ziua de azi de ce nu era extinsa pana la 108mh .
Miniturnul asta a functionat in intregime perfect, fara probleme peste 10 ani. Si aici o chestie de noroc, pentru ca tin bine minte ca primul luat a fost luat din magazin, cu... pile ) ; doar ca in doua saptamani cass-ul facea fite la redare, agata, decupla mereu, iar ampliful a cedat pe canal stanga. Insa " pilos" cum eram, l-am trimis direct la magazin , am luat banii si m-am dus direct la Bucuresti in uzina in depozit, evident dupa ce mi s-au lungit mainile de la atata "tras de sfori" (...adica tot pile ) ). Eeeei si acolo am vazut cum sta treaba... ca si azi dealtfel: marfa buna pe o parte dosita iar marfa pentru prosti la vedere. Componenta care a cedat dupa 10 ani a fost evident casetofonul , de fapt partea mecanica a cestuia. Insa ampliful si tunerul au functionat in continuare...si sper sa mai functioneze si azi la cel care l-a cumparat de la mine in 2002; L-am dat cu greu pentru ca desi aveam deja multe alte dracii prin casa si-l stergem doar de praf din cand in cand si-l mutam de pe un raft pe altul in timpul curateniei prin debara, sunetul uzinei comuniste Electronica Bucuresti a fost totusi unul foarte bun pentru multa vreme. Asa ca iti dai seama avea oarecum o valoare sentimentala pentru mine, motiv pentru care imi era greu sa ma despart de el.
Revenind la tuner , desi "mic la stat mare la sfat" ; Adica un aparat cu greutate, pentru era destul de greu, destul de bine lucrat in interior, iar sunetul era mai mult decat ok..Nu statea deloc rau nici pe partea de receptie si era destul de stabil. Avea , daca bine mai tin minte, 6 sau 8 memorii ... ma rog, din alea mecanice cu cheita, avea un fel de filtru ptr.receptie avansata, un AFC ptr.control frecventa, doar ca emisiunile nu prea erau atunci. Singurul post care mai transmitea in stereo era cum se numeau atunci posturile nationale(...si singurele de altfel) Radio Romania- Programul 3, mai tarziu redenumit Radio Romania Tineret sau 3T...Actualmente fiind se stie Radio3Net "Florian Pitis" ... si care nu stiu din ce motive de fitze emite doar pe net de prin 2002.. din pacate.
Tunerul avea intrare de antena pe fm in 300 ohmi si tin minte ca avea niste ditamai conectori din otel pe spate.; ca de altfel acelasi tip de conectori pentru boxe si pe amplif.
Asa ca experienta radioului vintage mioritic a fost una placuta si pentru mine ... pana cand a dat buzna peste el un amplituner de vreo 15 kg de la ITT, iar mai apoi un Telefunken 870..asta vorbind de perioada comunista.

[oake]

În cele din urmă mi-am luat şi eu un tuner Kenwood KT-990D (evident la un preţ bun şi absolut neumblat).
La mine situaţia recepţiei este insuportabilă: Bloc beton (fagure), in faţa ferestrei am blocul turn mai înalt cu 7-8 etaje şi foarte apropiat, nu am balcon şi nici posibilitatea de a scoate antena afară.
Cu toate acestea se aude acceptabil (cu anena mea de interior) ca recepţie, mai ales in condiţii de recepţie bune, iar ca sunet chiar îmi place (Mai ales noaptea când atăt recepţia, dar şi materialul sunt mai bune).
Ca sunet are adâncime (soundstage), carnaţie, nu e obositor.

[momolo]

Tuner cu osciloscop destinat atat audiofililor cat si electronistilor deopotriva (sa nu se mai planga nici unul de nimic):

http://www.ebay.de/itm/MARANTZ-2130-sup ... 875wt_1397" onclick="window.open(this.href);return false;

[acustik]

Un Sony ST-SA3ES detin eu acum, adica acesta:
http://www.audioidiots.com/afbeelding.g ... temID=6232" onclick="window.open(this.href);return false;
http://www.hifi-leipzig.de/shop/product ... Tuner.html" onclick="window.open(this.href);return false;

http://www.hifi-leipzig.de/shop/popup_i ... 74&imgID=3" onclick="window.open(this.href);return false;

care se comporta excelent.

[Gabriel_Wo]

Am vazut la cineva un receiver vintage in intelesul clar al cuvantului ! era o ladoaie cu lampi, un Telefunken, din anii 50 ! Imi spunea respectivul, ca merge si acum dupa 60 de ani, brici! Acum, multe produse, nici numai apuca termenul de garantie si te trezesti cu ele la depanator, asta daca te mai i a careva in seama..

[acustik]

Am vazut la cineva un receiver vintage in intelesul clar al cuvantului ! era o ladoaie cu lampi, un Telefunken, din anii 50 ! Imi spunea respectivul, ca merge si acum dupa 60 de ani, brici! Acum, multe produse, nici numai apuca termenul de garantie si te trezesti cu ele la depanator, asta daca te mai i a careva in seama..

Aparatele de acu ' 30,40,50 de ani care mai functioneaza si azi au fost facute in alta epoca, atunci cand se punea accent pe calitate si pastrarea cu orice pret a renumelui marcii/firmei, chiar daca de multe ori costurile depaseau profiturile; era un risc pe care si-l asumau producatorii, un risc cu rang de politica economica. Aparatele eru astfel construite sa dureze in timp.Cele de azi sunt devansate de tehnologie si de productia in masa "made in china" si sunt facute ca sa bucure pe toata lumea, pe toate buzunarele si... sa dureze exact atat cat pe piata intra imediat un alt model cu alte briz brizuri, care de cele mai multe ori sunt doar aceeasi Marie cu alta palarie .Din pacate ASTA e politica de azi care a inlocuit-o pe cea de acu 30-40 de ani.Scopul?unul singur: goana dupa profit si clientela. Efectele? Bani cheltuiti aiurea de cele mai multe ori, pierderi in buzunarele omului de rand care este furat de aspectul vizual al produslui si caracteristicile umflate pe hartie, si nu in ultimul rand riscul pierderii renumelui, brandului care poate alta data reprezenta un high-end. ..Sony nu face exceptie, iar tunerul ST-SA3ES de care spuneam mai sus este printre ultimele poate care au mai fost facute cu oarecare pise de calitate...inca produs in Europa, mai exact in Franta. Cu toate acestea, se incearca o revenire la calitate, sunt firme care "risca" acest lucru si se reantorc la... origini exemplu clar.Yamaha(vezi topicul Yamaha A-S3000, CD-S3000) .Sa speram ca o vor face si alte branduri cat mai curand posibil.

[Gabriel_Wo]

Totusi trebuie bine precizat faptul ca, sunt firme cu renume din anii 50, 60, 70, 80, din prima liga, precum un Audio Research, Zanden, VTL, Mark Levinson si McIntosh din USA, Accuphase si STAX din Japonia, Burmester din Germania, Nagra si FM Acoustics din Elvetia, am dat exemplificat desigur cateva mari branduri... si acele nume noi aparute dupa Perioada de Aur, un MBL din Germania, Esoteric din Japonia, Goldmund din Elvetia, Audio Aero Capitole si Jadis din Franta, Pathos din Italia, firme ce isi mestesugaresc produsele la cea mai inalta clasa, in ce priveste calitatea Cel putin cele pomenite, INCA nu au vazut chirurgii si asistentele din China, Taiwan, Indonesia sau Malayesia

[momolo]

Aparatele de acu ' 30,40,50 de ani care mai functioneaza si azi au fost facute in alta epoca, atunci cand se punea accent pe calitate si pastrarea cu orice pret a renumelui marcii/firmei, chiar daca de multe ori costurile depaseau profiturile; era un risc pe care si-l asumau producatorii, un risc cu rang de politica economica. Aparatele eru astfel construite sa dureze in timp.Cele de azi sunt devansate de tehnologie si de productia in masa "made in china" si sunt facute ca sa bucure pe toata lumea, pe toate buzunarele si... sa dureze exact atat cat pe piata intra imediat un alt model cu alte briz brizuri, care de cele mai multe ori sunt doar aceeasi Marie cu alta palarie .Din pacate ASTA e politica de azi care a inlocuit-o pe cea de acu 30-40 de ani.Scopul?unul singur: goana dupa profit si clientela. Efectele? Bani cheltuiti aiurea de cele mai multe ori, pierderi in buzunarele omului de rand care este furat de aspectul vizual al produslui si caracteristicile umflate pe hartie, si nu in ultimul rand riscul pierderii renumelui, brandului care poate alta data reprezenta un high-end. ..Sony nu face exceptie, iar tunerul ST-SA3ES de care spuneam mai sus este printre ultimele poate care au mai fost facute cu oarecare pise de calitate...inca produs in Europa, mai exact in Franta. Cu toate acestea, se incearca o revenire la calitate, sunt firme care "risca" acest lucru si se reantorc la... origini exemplu clar.Yamaha(vezi topicul Yamaha A-S3000, CD-S3000) .Sa speram ca o vor face si alte branduri cat mai curand posibil.

- in opinia mea firmele mari in epoca de aur hi-fi nu aveau pierderi niciodata, dimpotriva (de exemplu Japonia si Hong Kong s-au imbogatit, mai tarziu si "tigrii asiatici"), eventual marile concerne scoteau un model de top la pret fara profit sau usor in pierdere (dar intr-o serie mica fapt pentru care nu atarna negativ in balanta comerciala) doar pentru a demonstra ce poate in domeniu (asa cum se mai procedeaza si acum in industria de automobile). ....Asta a durat atat cat domeniul (audio-stereo) era de interes general (acum nu mai este). Pierderea interesului general a inceput o data cu introducerea in masa a video-casetofonului.
Dar trebuie subliniat ceva - in anii 70....80 intreaga productie de componente era localizata in Japonia, mai spre sfarsitul perioadei s-a extins si in Hong Kong, Koreea de Sud, Taiwan, Philipine, Singapore....exact cei care s-au imbogatit peste noapte, mai ciobaneste spus, s-au mutat din pom in casa, tari extrem de sarace, oricum mult mai sarace in resurse si educatie decat Romania! (diferenta majora fiind mentalitatea generala, intr-un fel tot o forma de educatie insa nu institutionala).

Totusi trebuie bine precizat faptul ca, sunt firme cu renume din anii 50, 60, 70, 80, din prima liga, precum un Audio Research, Zanden, VTL, Mark Levinson si McIntosh din USA, Accuphase si STAX din Japonia, Burmester din Germania, Nagra si FM Acoustics din Elvetia, am dat exemplificat desigur cateva mari branduri... si acele nume noi aparute dupa Perioada de Aur, un MBL din Germania, Esoteric din Japonia, Goldmund din Elvetia, Audio Aero Capitole si Jadis din Franta, Pathos din Italia, firme ce isi mestesugaresc produsele la cea mai inalta clasa, in ce priveste calitatea Cel putin cele pomenite, INCA nu au vazut chirurgii si asistentele din China, Taiwan, Indonesia sau Malayesia

- te inseli, de peste 10 ani aceste mari branduri folosesc piese si sub-ansamble facute in China ajungand unele sa fie facute integral in China, brandul european numai isi pune semnatura pe carcasa si evident, contribuie total sau partial la proiectare. La ora actuala nici nu mai ai cum sa nu folosesti componente chinezesti deoarece numai acolo se fabrica (chit ca pe ele scrie nume europene, americane sau exotic-haudiofile).
In ultimii ani s-a ajuns practic sa cumperi un aparat chinezesc pe care sa troneze numele brandului european. Pana si ambalarea/ambalajul sunt chinezesti !
Probabil (sau fara indoiala) urmeaza capotarea tuturor acestor branduri si mutarea cu totul in China, adica intr-un final vom avea de ales numai intre aparate audio integral chinezesti....deocamdata noroc de faptul ca prietenii nostrii asiatici habar nu au de marketing, vanzare, etc, capitol care deocamdata ramane in curtea "albilor". Dar nu pentru multa vreme, am vazut anul trecut in Italia comertul chinezesc facut de chinezi care habar nu aveau nici sa vorbeasca italiana si aveau vanzare, oferta era buna la pret, chiar eu am cumparat....chinezisme din.... Italia ! (de la chinezi cu care am vorbit in engleza). De precizat, nu erau tarabagii, aveau ditamai magazinul propriu nou nout, imens/frumos!

[Adrian_2k8]

Vedeti ca au bagat Accuphase la Dragonu' Rosu, stand 242B. Da' vand numai la palet.

[Gabriel_Wo]

Trebuia stipulat, ca toate firmele mari folosesc piese chinezesti, asta se subintelegea, dar eu m am referit, ca nu le produc in China, ar fi un adevarat dezastru in lumea galesha audiofila! Un exemplu ar fi Krell..pana acum ceva ani aceasta teribila firma producea doar in US, deschizand intr o buna zi pagina lor oficiala, observ cu stupoare, ca modelul lor entry level este facut INTEGRAL in China, adica modelul fiind numai inginerit de americani, restul ar fi manarit de chinezi. Amu sa nu fim prea cruzi, totusi ecsista acele controale de calitate, dar viitorul pare sumbru ..

atasez exemplarul>deschizand acum fotografiile lor, cel putin pe moment NU am mai vazut acele poze back, in care trona Made in China pe playerul si ampliful entry level. Interesant! S or fi gandit cei de la Krell, ca o sa ajungem sa radem de ei, in dimineata asta ...

http://www.krellonline.com/S350a.html" onclick="window.open(this.href);return false;

[momolo]

Situatia e imbarligata, din ce stiu si McIntosh a trecut la componente din China.
Cand am scris ce am scris mai sus, nu am facut-o doar pentru ca asa am citit pe net sau am visat noaptea. Pur si simplu am desfacut scule hiend (dealea grele si scumpe) si am dat de piese, placi cu totul si chiar surse de alimentare cu totul sau transformatoare chinezesti. Pe multe nu scrie "made in China" desi dupa aspect, lucratura si asemanare cu alte componente sunt 100% chinezesti.
Si apropos de glumetul de mai sus ( Adrian_2k8 ) mai exista o problema - imaginea pe care o au produsele chinezesti in mentalitatea mioritika. E o imagine foarte proasta, obiectele fabricate in China fiind considerate automat ieftine, proaste, nefiabile, facaturi, gunoaie. Adevarul este ca in China se fabrica si calitate de top insa o piata saraca de lumea a patra cum suntem noi importa doar cele mai ieftine produse chinezesti, automat si cele mai proaste. Mai sus am spus ca am cumparat...chinezisme din Italia, din magazin chinezesc unde lucrau numai chinezi care abia stiau sa ingaime ceva in engleza (defapt era numai una bucata chinez pe care-l strigau prin magazin daca trebuia sa vorbeasca cu clientul + casierita care intelegea aproximativ italiana dar nu putea vorbi decat putine cuvinte uzuale). E vorba de produse ieftine (adica mai ieftine decat cele de acolo) dar in acelasi timp si bune! De exemplu, am dat 6 euro pe o telecomanda universala cu brand no-name chinez (scrisa in engleza ca si prospectul oligofrenic); este de o calitate cum nu gasesti la noi pe piata. Tot de acolo (adica din tara pantofilor, Italia) mi-am luat o pereche de pantofi din piele foarte frumosi si de calitate (fiabililtate dovedita in timp) la pretul de 17 euro, unica problema fiind numarul de marime complet anapoda (insa un pantof se cumpara numai pe probate....si asa am aflat ca sunt omul Yeti la chinezi ); asemena pantofi aici in Bucuresti pot costa oricand peste 300 lei (acolo am dat 17 euro si daca nu ma insel, la casa mi-au facut si reducere, au mai scazut 1,5 euro!). Si nu e vorba de solduri sau stiu eu ce produse defecte, e vorba de produse noi vandute in magazin super misto si mare, 100% chinezesc !
Pai am zis asa, daca am ajuns ca sa-mi cumpar pantofi chinezesti din....Italia, e de rau pentru "lumea alba"! Si trebuie mentionata si amabilitatea chinezilor chiar daca habar nu aveau limba italiana sau stiau doar trei cuvinte in engleza! Am cerut pantofi pe marimea mea si imediat a fugit sa-mi caute si mi-a adus. Aici in Bucuresti intr-o situatie similara te lasa sa astepti pana crezi ca a disparut vanzatoarea rapita de extraterestrii, nu mai spun de preturi sau calitatea/aspectul pantofilor de aici ! (dupa ce vi din Italia unde vezi sute de vitrine chiar si fara sa vrei, cand vezi ce exista aici in materie de incaltaminte si haine, ti se pare ca tot ce e pe piata noastra e de la Armata Salvarii pentru pomana la oamenii strazii! Nu mai spun ce preturi uriase sunt aici in comparatie cu ce este acolo la haine si pantofi !).