A sosit in sfarsit, mai bine de ceva zile, insa datorita lipsei de timp nu am reusit sa il ridic (pe cine? pe el, dnul vinil). Ajuns acasa cu albumul proaspat, am sfasiat tzipla (cu dintii), pus pe pick-up si Kabuum! Am ramas cu gura cascata, nu stiu cu se sa incep. Prima melodie, The Heart Of Noise literalmente matura, cu sistemul si cu veriga slaba din fata lui, pe jos. Sound-ul este greu, spatial, modern cu un sentiment de clasic, de deja-vu. Introducerea albumului deja iti creaza furnicaturi in ceafa si te intrebi ce va urma avand in vedere numele grele de pe coperta (Pet Shop Boys, Primal Scream, Hans Zimmer, Sebastien Tellier, The ORB, Yello, Jeff Mills si altii).
De ce am fost asa de incantat cand am auzit prima oara despre acest album? Deoarece pare a fi un fel de vis cu adevarat frumos, din care nu trebuie sa te trezesti: un geniu adunand atatea nume grele din istoria (destul de recenta) a muzicii electronice, nu am mai fost la fel de incantat de la aparitia ultimul album Daft Punk-RAM.
Sa purcedem asadar in calatoria initiatica catre muzica electronica impreuna cu Jean Michel si complicii sai, dupa intro-ul desavarsit urmand Brick England impreuna cu Pet Shop Boys. Interesant este faptul ca influentele invitatilor prevaleaza peste stilul lui JMJ, melodiile nefiind repetitive sau monotone. Un fan PSB in cazul in care va asculta aceasta melodie, o va considera ca si 100% productie originala, influentele JMJ disparand in peisaj.
As One, melodie zamislita impreuna cu Primal Scream are o tenta psihedelica, jucausa presarata cu sunete analogice si vocodere. Treaba serioasa incepe de la Here for You avand ca si invitat pe Gary Numan, o melodie cu un sunet dark, parca venit din anii 80 din perioada de glorie a muzicii englezesti pop-rock/electronice. Urmeaza un geniu geek in viata Hans Zimmer-Electrees, faimos pentru coloanele sonore hollywoodiene si mai putin pentru tara sa de origine: Germania. Aceasta melodie are un fir epic aparte, ascultatorul ducandu-se cu mintea la un zbor peste diferite peisaje pamantene, privind in orizont si fiind uimit de frumusetea naturii. Mai cu picioarele pe pamant, as zice ca ar merge aceasta melodie ascultata intr-o noapte de vara mergand cu masina pe un drum drept pustiu departe de civilizatie, cu geamurile deschise pentru a simti mireasma naturii.
Hmm, Edward Snowden, il mai tineti minte, si nu e vorba despre un articol de la rubrica Off-Topic despre politica internationala, ei bine este prezent pe acest album ca si invitat al lui JMJ. Parca inspirat de activitatile propriei mame, ce a facut parte din rezistenta franceza, JMJ nu se dezice in a fi un adevarat luptator pentru libertatile individului modern. Exit are ca si tema relatia ambigua dintre omul modern si tehnologie, frontiera fiind destul de usor de depasit pentru a se ajunge la incalcari ale drepturilor fundamentale ale individului. Ritmul este alert, mie imi aminteste de Infected Mushroom...Mai devreme sau mai tarziu, fiecare dintre noi va trebui sa isi pregateasca Iesirea, trebuie sa avem grija cum... Sarim peste melodia cu Peaches, dealtfel foarte interesanta, si ajungem la unul din preferatii mei Sebastien Tellier, acest tatic (nu mai merge denumirea de copil
) minune al muzicii electro franceze moderne. Gisele are un aer candid, vesel, te duce cu gandul la albumele mai vechi ale lui Sebastien, artist puternic influentat in cariera de JMJ.
Inceputul melodiei Switch On Leon - The Orb (salivati:
https://www.youtube.com/watch?v=FHixChYgGRI, ce melodie...mai tineti minte?) te face pur si simplu praf, basul incepand sa imi miste lucrurile prin casa(ceea ce nu e de loc bine
) fiind un festin de ritmuri salbatice si sintetizatoare dezlantuite. Urmeaza Siriusmo cu o melodie usor infantila la prima vedere, ce ne aminteste intr-un fel de un balci (insa nu cel de la noi in versiunea manelara cu seminte), de melodiile aparatelor de jocuri (gen pinball) de pe vremuri.
Probabil ati auzit de Yello...nu am nimic de comentat, ce sa mai zic...niste clasici in viata. Eram curios de ce poate obtine cand amesteci TNT-ul cu Dinamita (versiunea pensionata), insa surprinzator rezultatul este o melodia usor senzuala dominata de vocea inconfundabila a lui Dieter Meier, un fel de Leonard Cohen al muzicii electronice
. Why This, Why That, Why este foarte foarte bine realizata si are darul de a calma spiritul incendiar al ascultatorului exaltat.
Dragi cititori, in speranta ca nu sunteti deja plictisiti, albumul se apropie incet dar sigur catre final. A fost o calatorie superba, creierul fiindu-mi inundat de sucuri creatoare...Insa fiti pe faza, mai este prezent si taticul stilului Detroit (pe care ma zbanguiam in facultate...ce vremuri) pe acest album minunat. Ascultand mixurile sale acum ceva ani, nu mi l-as fi inchipuit combinand sunete provenite de la o orchestra (mai ales impreuna cu JMJ) cu ritmuri electronice, insa uneori viata iti ofera si surprize (placute
). Oh yeaah, Jeff Mills este in casa(ca sa evit sloganurile licuricesti), un adevarat Arhitect al ritmurilor din Detroit (alea bune) ce pot produce atacuri de inima pensionarilor, insa nu lui JMJ!
Capatul acestei epopei a muzicii electronice vine cu The Heart of Nosie (the Origin), JMJ avandu-l invitat pe el insusi, o piesa de final superba, originala, un adevarat rezumat pentru albumele Electronica! Inchinati-va geniului JMJ inca odata...
https://www.youtube.com/watch?v=AFUyDvN9b4I
Succes la ascultat!
Si nu uit nici de nenorocirea de la Cernobil, de cateva luni mai tarziu...
